Continuam
analiza anterioara. Am stabilit deja ca numai
imobilele proprietatea unuia dintre soti sau proprietatea comuna a sotilor pot
fi grevate de notarea ca si locuinta a familiei, acest enunt avand
caracterul unei conditii esentiale cu
privire la imobilul ce constituie
obiectul locuintei de familie. Ce inseamna acest lucru ? Orice imobil care este proprietatea fie a unuia dintre soti fie a ambilor soti,
cu conditia sa reprezinte locuinta familiei
( deci sa indeplineasca si celelalte conditii cerute de art 321 NCC ),
poate fi inscris ca atare in cartea funciara si poate fi supus acestui regim juridic. Deci, din punct de vedere al proprietatii, indiferent daca imobilul este
dobandit de soti prin cumparare in timpul
casatoriei, sub regimul matrimonial al
comunitatii legale de bunuri, daca este
bun propriu al unuia dintre soti, dobandit prin donatie sau prin mostenire ori
prin cumparare anterior incheierii casatoriei, daca este dobandit in
coproprietate pe cote parti de catre doi soti in timpul casatoriei sub un regim
matrimonial al separatiei de bunuri, daca este dobandit numai de catre unul dintre soti in timpul
casatoriei sub regimul separatiei de bunuri, imobilul care este afectat locuintei familiei va putea capata acest regim
si va fi supus lui, cu respectarea prevederilor legale, conform celor pe
care le vom analiza in cele ce urmeaza.
CONDITIILE APLICARII REGIMULUI JURIDIC DE LOCUINTA A FAMILIEI
CONDITIILE APLICARII REGIMULUI JURIDIC DE LOCUINTA A FAMILIEI
Vom
analiza care sunt si
celelalte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un imobil pentru a i se putea aplica regimul juridic al
locuintei de familie .
Art.
321 NCC stabileste doua conditii in
acest sens: trebuie sa fie "locuinta comuna a sotilor sau,in lipsa ,
locuinta sotului la care se afla copiii". Cele doua conditii nu trebuie indeplinite
cumulativ, ci alternativ. Trebuie subliniat si faptul ca posibilitatea de desemnare a locuintei
familiei in a doua ipoteza legala este
subordonata la randul sau unei alte
conditii : sotii sa nu aiba o locuinta comuna.
Deci, in principiu, locuinta familiei este acolo unde sotii au locuinta comuna. Aceasta prevedere se intemeiaza pe obligatia stabilita de art 309 alin 2 NCC care spune ca sotii "au indatorirea de a locui impreuna ". Prin urmare, ori de cate ori sotii au o locuinta comuna, aceasta va putea fi pusa sub regimul juridic al locuintei de familie, indiferent daca ea este bunul comun al sotilor sau bunul propriu al unuia dintre ei.
Deci, in principiu, locuinta familiei este acolo unde sotii au locuinta comuna. Aceasta prevedere se intemeiaza pe obligatia stabilita de art 309 alin 2 NCC care spune ca sotii "au indatorirea de a locui impreuna ". Prin urmare, ori de cate ori sotii au o locuinta comuna, aceasta va putea fi pusa sub regimul juridic al locuintei de familie, indiferent daca ea este bunul comun al sotilor sau bunul propriu al unuia dintre ei.
Ca
si exceptie de la regula mentionata anterior,
teza a doua a art. 309 alin 2 NCC statueaza faptul ca "pentru motive temeinice", sotii "pot hotara sa locuiasca separat".
Observam caracterul de exceptie al unei asemenea situatii. Aceasta este
motivatia pentru care si consecintele faptului ca sotii locuiesc separat sunt tratate
ca niste situatii exceptionale. Astfel,
in cazul in care sotii nu au o locuinta
comuna, posibilitatea notarii unui imobil ca si locuinta a familiei va fi subordonata existentei sau inexistentei
copiilor celor doi soti.
Facem
, la acest moment, o precizare referitoare la intelesul notiunii de copii,
astfel cum este ea folosita de lege . Credem ca este vorba in primul rand de copiii
minori si, in mod exceptional, de copiii
majori aflati in continuarea studiilor , dar nu mai tarziu de implinirea
varstei de 26 de ani . Apreciem in acest mod intrucat nu este moral sa cream o situatie de inegalitate
acelor copii care se afla inca in intretinerea parintilor intrucat se afla in
continuarea studiilor, parintii fiind
obligati sa-i intretina in temeiul art
499 NCC. Ori, daca am socoti ca
prevederea legala se refera numai la copiii minori, in ipoteza in care sotii nu mai au copii sub varsta de 18 ani dar au copii ce se afla inca in intretinerea
lor, fiind in continuarea studiilor, am determina
imposibilitatea acceptarii si
instituirii regimului juridic al locuintei de familie intr-o atare speta pentru ca, asa cum vom vedea, daca sotii au
locuinte separate si nu au copii,
locuinta de familie nu se va mai putea nota , nemaigasindu-si
justificarea legala . In acelasi timp, in aceasta categorie vor fi inclusi toti
copiii sotilor, chiar daca sunt
rezultati din casatorie, din convietuirea lor anterioara casatoriei sau
adoptati .
Deci,
conform legii, respectiv art 92
NCC, domiciliul copiilor minori
este la parinti sau la acela dintre parinti la care ei
locuiesc in mod statornic -
facandu-se astfel aplicarea prevederii cu caracter exceptional a art 309 alin 2
NCC. Asadar, odata ce admitem
posibilitatea ca sotii sa locuiasca separat, trebuie sa admitem si
posibilitatea ca descendentii lor sa locuiasca separat, la unul dintre parinti. Vom vorbi aici de locuinta
constanta a copilului, iar nu de
faptul si posibilitatea de a locui
temporar, periodic, si la celalalt parinte. Prin urmare, sintagma art 321 NCC, respectiv
"locuinta sotului la care se afla copiii " o vom interpreta in sensul
locuintei in care sta unul dintre soti
impreuna cu copiii, in mod permanent, continuu, obisnuit. In aceasta situatie, stabilirea regimului
juridic al locuintei familiei este usor de evaluat si concretizat: orice imobil
care este proprietatea unuia dintre soti, proprietatea comuna in devalmasie a sotilor sau proprietatea comuna pe cote
parti a sotilor poate capata statutul de locuinta a familiei, cu conditia ca cel care solicita aplicarea acestui regim
sa dovedeasca faptul ca acolo locuieste el, ca parinte, impreuna
cu copiii. In cazul in care in
casatoria respectiva exista mai multi copii, dintre care unii locuiesc impreuna
cu mama iar altii impreuna cu tatal lor , se va face aplicarea considerentelor
anterioare cu privire la posibilitatea de
a se aplica regimul juridic al locuintei
de familia la doua sau mai multe imobile, daca acest lucru se impune in speta
analizata. Prin urmare, oricare
dintre imobilele ce reprezinta locuinta unuia dintre soti si a copiilor, indiferent daca acolo se afla
toti copii sau numai unii dintre acestia,
va putea fi notat in cartea funciara
ca si locuinta a familiei.
Daca
sotii nu au copii, ei avand locuinte separate, nu mai exista posibilitatea
notarii vreunui imobil ca si locuinta a familiei. Spunem aceasta intrucat
legea prevede clar ca in lipsa unei
locuinte comune, locuinta familiei va fi stabilita in acel imobil in care
locuieste sotul la care se afla copiii. Per a contrario, inseamna ca, daca nu exista
copii, locuinta familiei, in lipsa unei locuinte comune, nu va putea fi
stabilita. Existenta copiilor
functioneaza, asadar, in acest caz, ca si o conditie care subordoneaza
posibilitatea aplicarii regimului juridic al locuintei de familie. Acest lucru ni se pare pe deplin justificat intrucat , dupa cum este chiar reglementata notiunea, vorbim despre o locuinta afectata intereselor
familiei, a ambilor soti si a copiilor acestora daca ei exista . Interesul in
sine al reglementarii legale il reprezinta tocmai nevoia de protectie a familiei si a copiilor rezultati in cadrul acesteia.
Ar
mai fi de analizat situatia in care casatoria a incetat, prin divort sau ca urmare
a decesului unuia dintre soti, sau a
fost desfiintata ca urmare a declararii/constatarii nulitatii , existand copii rezultati din casatorie, din afara
casatoriei sau adoptati. Cum vom aprecia ? Se va mai putea
nota in cartea funciara si va mai putea
fi subordonata regimului juridic al locuintei familiei acea locuinta in
care locuieste unul dintre soti impreuna cu copiii? Raspunsul nu poate fi decat unul afirmativ. Argumentele
sunt multiple. In primul rand, notiunea de familie cuprinde atat relatiile stabilite pe baza casatoriei "liber
consimtita intre soti " cat si
relatiile dintre acestia si copiii lor. Putem vorbi deci de familie ca fiind un nucleu
social care are la baza relatiile dintre
soti precum si si relatiile de rudenie
sau de afinitate. In al doilea
rand, exista argumente de ordin moral,
care nu ne permit sa cream o situatie dezavantajoasa familiilor in care casatoria a incetat prin divort sau prin
decesul unuia dintre soti, lipsindu-le de beneficiile statutului de locuinta a familiei ce se acorda unui
imobil . Daca am proceda asa, ar insemna
ca eliminam din notiunea de familie acele nuclee sociale in care sunt lipsite de prezenta unuia dintre soti,
fapt ce ar insemna ca intemeiem familia numai pe raporturile rezultate din
casatorie, nu si pe cele rezultate din
rudenie sau afinitate, fapt ce ar contraveni nu numai rigorilor juridice ci si celor sociale. Pe de alta parte, nu exista un argument legal
in acest sens, textele noului cod civil
vorbind de situatia exceptionala in care
sotii nu au o locuinta comuna, fara a face distinctie dupa cum lipsa unei locuinte comune este rezultatul
unor cauze subiective - acordul sotilor
in acest sens - sau a unor cauze
obiective - decesul unuia dintre soti ori desfacerea casatoriei. In plus,
conform art 304 NCC, copiii rezultati dintr-o casatorie nula sau anulata isi
pastreaza situatia unor copii din casatorie, deci in raporturile dintre ei si
parintii lor vor fi aplicabile schemele
de lucru ale familiei . Prin urmare, in situatia in care, de exemplu,
sotii au divortat, ei pot stabili sau pot cere instantei sa stabileasca intrarea sub regimul juridic al locuintei de
familie a acelui imobil care este afectat locuintei sotului la care se afla
copiii. Tot in acest mod, se poate considera posibil ca , in cazul in care unul
dintre soti a
decedat, copiii ( sau instanta de tutela, tutorele, executorul testamentar,
consiliul de familie ) sa ceara ca locuinta in care ei se afla sa fie impusa ca si locuinta a familiei .
Acest
tip de viziune este unul extins, bazat pe ideea ca legiuitorul a dorit sa protezeje intersele familiei si mai ales ale copiilor
minori. Este evident ca poate exista si o alta opinie care sa restranga aria
posibilitatilor de aplicare a regimului
juridic al locuintei de familie . Argumentul principal al acestei opinii rezida in definirea notiunii de "soti" prin art 258 alin 4 NCC ( " prin soti se intelege barbatul si femeia uniti prin casatorie " ). Un alt argument ce s-ar putea duce ar fi cel al reglementarii locuintei familiei in capitolul destinat regimurilor matrimoniale, mai precis in zona de legiferare a regimului primar, ceea ce ar conduce la ideea ca locuinta familiei trebuie analizata ca institutie care tine strict de regimul matrimonial si , deci, avand in vedere caracterul accesoriu al acestuia fata de casatorie, odata incheiate raporturile dintre soti va inceta si regimul matrimonial aplicabil si, pe cale de consecinta, si aplicabilitatea regimului juridic de locuinta a familiei. Ori, daca pornim de la aceasta reglementare si o coroboram cu textele art. 321 si urmatoarele NCC, ajungem la concluzia ca posibilitatea instituirii locuintei familiei este limitata numai la situatia in care exista o casatorie in fiinta, deci care nu a fost desfacuta prin divort sau nu a incetat prin decesul unuia dintre soti . Si
intr-o asemenea opinie interesele copiilor minori vor fi protejate avand la
baza reglementarile legale in materie, dar in alt mod decat prin aplicarea notiunii de locuinta a familiei. Consider ca opinia aceasta este criticabila deoarece prin adoptarea ei vor fi protejati numai copiii minori, nu si interesele
celorlalti copii, care au dobandit capacitatea deplina de exercitiu dar se afla inca in continuarea studiilor si
, deci, in intretinerea parintilor lor. In
plus, aplicarea regimului juridic al
locuintei de familie este benefic prin prisma
prevederilor art 322 NCC, care stabileste si limiteaza
incheierea anumitor acte juridice cu privire la imobilul ce reprezinta locuinta familiei
precum si cu privire la bunurile
care mobileaza sau decoreaza locuinta
familiei . Acordarea acestui statut va
crea inca o posibilitate de control a actelor
juridice incheiate in situatia in care intr-o familie exista copiii si
un baraj in calea infaptuirii de
abuzuri. Iata de ce pledam pentru o promovare extinsa a notiunii de locuinta a familiei, interesele protejate indrituindu-ne suficient la aceasta .
DANIELA NEGRILA
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA
DANIELA NEGRILA
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu