Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 10 martie 2012

LOCUINTA FAMILIEI - partea a doua



Continuam analiza anterioara.   Am stabilit  deja ca numai imobilele proprietatea unuia dintre soti sau proprietatea comuna a sotilor pot fi grevate de notarea ca si locuinta a familiei, acest enunt avand caracterul unei conditii esentiale  cu privire la imobilul  ce constituie obiectul  locuintei de familie.   Ce inseamna acest lucru ?  Orice imobil care este proprietatea  fie a unuia dintre soti fie a ambilor soti, cu conditia sa reprezinte locuinta familiei  ( deci sa indeplineasca si celelalte conditii cerute de art 321 NCC ), poate fi inscris ca atare in cartea funciara si poate  fi supus acestui regim juridic. Deci, din punct de vedere al proprietatii, indiferent daca imobilul este dobandit de soti  prin cumparare in timpul casatoriei,  sub regimul matrimonial al comunitatii legale de bunuri,  daca este bun propriu al unuia dintre soti, dobandit prin donatie sau prin mostenire ori prin cumparare anterior incheierii casatoriei, daca este dobandit in coproprietate pe cote parti de catre doi soti in timpul casatoriei sub un regim matrimonial al separatiei de bunuri, daca este dobandit  numai de catre unul dintre soti in timpul casatoriei sub regimul separatiei de bunuri, imobilul care este afectat locuintei familiei va putea capata acest regim si va fi supus lui, cu respectarea prevederilor legale, conform celor pe care le vom analiza in cele ce urmeaza. 

      CONDITIILE  APLICARII REGIMULUI JURIDIC DE LOCUINTA A FAMILIEI
Vom analiza  care sunt  si celelalte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un imobil pentru a  i se putea aplica regimul juridic al locuintei de familie .
Art. 321 NCC stabileste  doua conditii in acest sens: trebuie sa fie "locuinta comuna a sotilor sau,in lipsa , locuinta sotului la care se afla copiii".  Cele doua conditii nu trebuie indeplinite cumulativ, ci alternativ. Trebuie subliniat  si faptul ca posibilitatea de desemnare a locuintei familiei in  a doua ipoteza legala este subordonata  la randul sau unei alte conditii : sotii sa nu aiba o locuinta comuna.  
      Deci, in principiu, locuinta familiei este acolo unde sotii au locuinta comuna. Aceasta prevedere se intemeiaza pe  obligatia stabilita de art 309  alin 2 NCC care spune ca  sotii "au indatorirea de a locui impreuna ". Prin urmare, ori de cate ori sotii au o locuinta comuna, aceasta va putea fi pusa sub regimul juridic al locuintei de familie, indiferent daca ea este bunul comun al sotilor sau bunul propriu al unuia dintre ei.
Ca si exceptie de la regula mentionata anterior,  teza a doua a art. 309 alin 2 NCC statueaza faptul ca "pentru  motive temeinice", sotii  "pot hotara sa locuiasca separat". Observam caracterul de exceptie al unei asemenea situatii. Aceasta este motivatia pentru care  si  consecintele faptului ca sotii locuiesc separat  sunt tratate  ca niste situatii exceptionale.  Astfel, in cazul in care sotii nu au o locuinta comuna, posibilitatea notarii unui imobil ca si locuinta a familiei  va fi  subordonata existentei sau inexistentei copiilor  celor doi soti.
Facem , la acest moment, o precizare referitoare la intelesul notiunii de copii, astfel cum este ea folosita de lege .  Credem ca este vorba in primul rand de copiii minori  si, in mod exceptional, de copiii majori aflati in continuarea studiilor , dar nu mai tarziu de implinirea varstei de 26 de ani . Apreciem in acest mod intrucat nu este  moral sa cream o situatie de inegalitate acelor copii care se afla inca in intretinerea parintilor intrucat se afla in continuarea studiilor,  parintii fiind obligati sa-i intretina in temeiul art  499 NCC.  Ori, daca am socoti ca prevederea legala se refera numai la copiii minori, in ipoteza in care  sotii nu mai au copii  sub varsta de 18 ani  dar au copii ce se afla inca in intretinerea lor, fiind in continuarea studiilor,  am determina imposibilitatea acceptarii  si instituirii regimului juridic al locuintei de familie intr-o atare speta  pentru ca, asa cum vom vedea, daca sotii au locuinte separate si nu au copii,  locuinta de familie nu se va mai putea nota , nemaigasindu-si justificarea legala . In acelasi timp, in aceasta categorie vor fi inclusi toti copiii sotilor, chiar daca  sunt rezultati din casatorie, din convietuirea lor anterioara casatoriei sau adoptati .  
Deci, conform  legii, respectiv art 92 NCC,  domiciliul copiilor minori este  la parinti sau  la acela dintre parinti  la care ei  locuiesc in mod statornic  - facandu-se astfel aplicarea prevederii cu caracter exceptional a art 309 alin 2 NCC.  Asadar, odata ce admitem posibilitatea ca sotii sa locuiasca separat, trebuie sa admitem si posibilitatea ca descendentii lor sa locuiasca separat, la unul  dintre parinti.  Vom vorbi aici de  locuinta  constanta a copilului, iar nu de  faptul si posibilitatea de a locui  temporar, periodic, si la celalalt parinte.  Prin urmare, sintagma art 321 NCC, respectiv "locuinta sotului la care se afla copiii " o vom interpreta in sensul locuintei in care  sta unul dintre soti impreuna cu copiii, in mod permanent, continuu, obisnuit.  In aceasta situatie, stabilirea regimului juridic al locuintei familiei este usor de evaluat si concretizat: orice imobil care este proprietatea unuia dintre soti, proprietatea comuna in devalmasie  a sotilor sau proprietatea comuna pe cote parti a sotilor poate capata statutul de locuinta a familiei, cu conditia  ca cel care solicita aplicarea acestui regim sa dovedeasca faptul ca acolo locuieste el, ca parinte,  impreuna  cu copiii.  In cazul in care in casatoria respectiva exista mai multi copii, dintre care unii locuiesc impreuna cu mama iar altii impreuna cu tatal lor ,  se va face aplicarea  considerentelor  anterioare  cu privire la posibilitatea de a se aplica  regimul juridic al locuintei de familia la doua sau mai multe imobile, daca acest lucru se impune in speta analizata.  Prin urmare,  oricare  dintre imobilele ce reprezinta locuinta unuia dintre soti  si a copiilor, indiferent daca acolo se afla toti copii sau numai unii dintre acestia,  va putea fi notat in cartea funciara  ca si locuinta a familiei.
Daca sotii nu au copii, ei avand locuinte separate, nu mai exista posibilitatea notarii vreunui imobil ca si locuinta a familiei. Spunem aceasta intrucat legea  prevede clar ca in lipsa unei locuinte comune, locuinta familiei va fi stabilita in acel imobil in care locuieste  sotul la care se afla copiii.  Per a contrario, inseamna ca, daca nu exista copii, locuinta familiei, in lipsa unei locuinte comune, nu va putea fi stabilita.  Existenta copiilor functioneaza, asadar, in acest caz, ca si o conditie care subordoneaza posibilitatea aplicarii regimului juridic al locuintei de familie.  Acest lucru ni se pare  pe deplin justificat  intrucat  , dupa cum este  chiar reglementata notiunea, vorbim despre o locuinta afectata intereselor familiei, a ambilor soti si a copiilor acestora daca ei exista . Interesul in sine al reglementarii legale il reprezinta tocmai nevoia de protectie a  familiei si a copiilor  rezultati in cadrul acesteia.
Ar mai fi de analizat  situatia in care  casatoria a incetat, prin divort sau ca urmare a decesului unuia dintre soti,  sau a fost desfiintata ca urmare a declararii/constatarii nulitatii , existand  copii rezultati din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati. Cum vom aprecia ? Se va mai putea nota in cartea funciara si va mai putea  fi subordonata regimului juridic al locuintei familiei acea locuinta in care locuieste unul dintre soti impreuna cu copiii?  Raspunsul nu poate fi decat unul afirmativ. Argumentele sunt multiple. In primul rand,   notiunea de familie cuprinde  atat relatiile  stabilite pe baza casatoriei "liber consimtita intre soti " cat si  relatiile dintre acestia si copiii lor.  Putem vorbi deci de familie ca fiind un nucleu social care are la baza  relatiile dintre soti precum si si relatiile de rudenie  sau de afinitate.  In al doilea rand,  exista argumente de ordin moral, care nu ne permit sa cream o situatie dezavantajoasa  familiilor in care  casatoria a incetat prin divort sau prin decesul unuia dintre soti, lipsindu-le de beneficiile statutului  de locuinta a familiei ce se acorda unui imobil . Daca am proceda asa,  ar insemna ca  eliminam din notiunea de familie  acele nuclee sociale in care  sunt lipsite de prezenta unuia dintre soti, fapt ce ar insemna ca intemeiem familia numai pe raporturile rezultate din casatorie, nu si pe cele  rezultate din rudenie sau afinitate, fapt ce ar contraveni nu numai  rigorilor juridice ci si celor sociale.  Pe de alta parte, nu exista un argument legal in acest sens,  textele noului cod civil vorbind de  situatia exceptionala in care sotii nu au o locuinta comuna, fara a face distinctie dupa cum  lipsa unei locuinte comune este rezultatul unor  cauze subiective - acordul sotilor in acest sens -  sau a unor cauze obiective - decesul unuia dintre soti ori desfacerea casatoriei. In plus, conform art 304 NCC, copiii rezultati dintr-o casatorie nula sau anulata isi pastreaza situatia unor copii din casatorie, deci in raporturile dintre ei si parintii lor  vor fi aplicabile schemele de lucru  ale familiei .  Prin urmare, in situatia in care, de exemplu, sotii au divortat, ei pot stabili sau pot cere instantei sa stabileasca  intrarea sub regimul juridic al locuintei de familie a acelui imobil care este afectat locuintei sotului la care se afla copiii. Tot in acest mod, se poate considera posibil ca , in cazul in care unul dintre soti   a decedat, copiii ( sau instanta de tutela, tutorele, executorul testamentar, consiliul de familie )  sa ceara  ca locuinta in care  ei se afla sa fie  impusa ca si locuinta a familiei .
Acest tip de viziune este unul extins, bazat pe  ideea ca legiuitorul a dorit sa protezeje  intersele familiei si mai ales ale copiilor minori. Este evident ca poate exista si o alta opinie care sa restranga aria posibilitatilor de aplicare a  regimului juridic al locuintei de familie .  Argumentul principal al acestei opinii rezida in  definirea notiunii de "soti" prin art 258 alin 4 NCC  ( " prin  soti se intelege barbatul si femeia uniti prin casatorie " ). Un alt argument ce s-ar putea duce ar fi cel al reglementarii locuintei familiei in capitolul destinat regimurilor matrimoniale, mai precis in zona de legiferare a regimului primar, ceea ce ar conduce la ideea ca locuinta familiei  trebuie analizata ca institutie care tine strict de regimul matrimonial si , deci, avand in vedere caracterul accesoriu al  acestuia fata de casatorie, odata  incheiate raporturile dintre soti  va inceta si regimul matrimonial aplicabil si, pe cale de consecinta, si aplicabilitatea regimului juridic de locuinta a familiei.  Ori, daca pornim de la aceasta reglementare si o coroboram cu textele art. 321 si urmatoarele NCC, ajungem la concluzia ca  posibilitatea instituirii locuintei familiei este limitata numai la situatia in care exista o casatorie in fiinta, deci care nu a fost desfacuta prin divort sau nu a incetat prin decesul unuia dintre soti .  Si intr-o asemenea opinie interesele copiilor minori vor fi protejate avand la baza reglementarile legale in materie,  dar in alt mod decat prin aplicarea notiunii de locuinta a familiei. Consider ca  opinia aceasta este criticabila deoarece prin adoptarea ei  vor fi protejati numai copiii minori, nu si  interesele celorlalti copii, care au dobandit capacitatea deplina de exercitiu  dar se afla inca in continuarea studiilor si , deci, in intretinerea parintilor lor.  In plus,  aplicarea regimului juridic al locuintei de familie este benefic prin prisma  prevederilor art 322 NCC, care stabileste  si limiteaza  incheierea anumitor acte juridice cu privire la  imobilul ce reprezinta locuinta familiei precum si  cu privire la bunurile care  mobileaza sau decoreaza locuinta familiei .  Acordarea acestui statut va crea  inca o posibilitate de control  a actelor  juridice incheiate in situatia in care intr-o familie exista copiii si un baraj in calea  infaptuirii de abuzuri. Iata de ce pledam pentru  o promovare extinsa a notiunii de locuinta a familiei, interesele protejate indrituindu-ne suficient la aceasta .

                                                     DANIELA NEGRILA
                                                 Notar public coordonator
                                                 Birou Notarial CONCORDIA

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu