Sediul
materiei : art 970-974 NCC
A.
Condiţii speciale cu privire la dreptul
de a moşteni al soţului supravieţuitor.
În
afara condiţiilor generale cerute unei persoane pentru a o putea moşteni pe
alta, cu privire la soţul supravieţuitor art. 970 NCC impune ca, la data
deschiderii moştenirii, să nu existe o
hotărâre de divorţ definitivă. Altfel spus, este necesar ca soţul
supravieţuitor să aibă calitatea de soţ la data deschiderii moştenirii.
Cu
privire la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească soţul supravieţuitor
pentru a putea moşteni, sunt necesare mai multe precizări:
1. În primul rând este necesar ca , la data
deschiderii moştenirii, soţul să fie în viaţă ("supravieţuitor"),
chiar dacă supravieţuirea soţului este
foarte scurtă, de ordinul orelor sau chiar a minutelor . Dacă nu se va putea stabili momentul exact al
decesului a doi soţi, respectiv faptul
supravieţuirii unuia dintre ei faţă de celălalt, ei vor fi consideraţi codecedaţi (comorienţi ) si , prin aplicarea art. 957
alin 2, nu vor avea capacitatea de a se moşteni reciproc.
2. În al doilea rând, ca şi condiţie generală a
dreptului de a moşteni, este necesar ca
soţul supravieţuitor să nu fie nedemn de a moşteni, în oricare dintre
formele nedemnităţii, cu precizările pe
care le-am făcut la acel capitol.
3. Este necesar de asemenea să existe calitatea de "soţ" la data deschiderii moştenirii . Ce înseamnă
aceasta ? Înseamnă că , la data deschiderii moştenirii, trebuie să existe o
căsătorie valabil încheiată, care să nu
fi fost desfăcută prin divorţ ( se cere existenţa unei hotărâri de divorţ
rămasă definitivă ), sau o căsătorie care să nu fi fost anulată sau declarată
nulă printr-o hotărâre rămasă definitivă anterior sau ulterior
deschiderii moştenirii. Vom explica în cele ce urmează :
a. Căsătoria va fi considerată în fiinţă dacă nu a
intervenit o hotărâre de divorţ definitivă sau dacă nu a fost desfăcută prin
emiterea unui certificat de divorţ în condiţiile art 375 urm
NCC. Chiar
dacă textul art 970 NCC vorbeşte numai
de existenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive referitoare la desfacerea
căsătoriei prin divorţ, având în vedere reglementările cu caracter special ale
desfacerii căsătoriei prin acordul soţilor, pe calea unei proceduri notariale
sau administrative, este imperativ să se acorde certificatului de divorţ emis
de către ofiţerul de stare civilă sau de către notarul public aceleaşi
consecinţe juridice în materia dreptului la moştenire ca a unei hotărâri
judecătoreşti definitive . În cazul
desfacerii căsătoriei prin procedura notarială sau administrativă, certificatul
de divorţ are caracter definitiv, iar căsătoria se va considera desfăcută din
ziua emiterii certificatului de divorţ. În cazul divorţului pronunţat de
instanţă, legea cere ca hotărârea judecătorească să fie definitivă, ceea ce
înseamnă că , dacă decesul unuia dintre soţi a survenit înaintea rămânerii
definitive a hotărârii de divorţ, celălalt soţ îşi păstrează calitatea de soţ , prin urmare, va avea dreptul să îl moştenească
pe soţul decedat .
b. Nulitatea relativă sau absolută a căsătoriei
determină desfiinţarea cu efect
retroactiv a acesteia, ceea ce înseamnă că nu se pune
problema existenţei unor drepturi succesorale în această situaţie, chiar dacă
hotărârea de constatare/declararea nulităţii s-a pronunţat sau a rămas
definitivă ulterior decesului. În mod excepţional, în cazul căsătoriei
putative, instituţie reglementată prin dispoziţiile art 304 NCC, se conferă
soţului care a fost de bună credinţă la încheierea căsătoriei, până la data
rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, situaţia unui soţ dintr-o căsătorie valabilă
. Prin urmare, dacă soţul care a fost de
rea credinţă la încheierea căsătoriei a decedat anterior rămânerii definitive a
hotărârii de constatare/declarare a nulităţii, soţul de bună credinţă îşi va
păstra statutul de soţ dintr-o căsătorie valabilă, având dreptul să-l
moştenească de defunct. Dacă, însă, hotărârea de constatare/declarare a
nulităţii căsătoriei a rămas definitivă anterior decesului soţului de rea
credinţă, soţul de bună credinţă nu va mai avea dreptul la moştenirea acestuia.
Remarcăm faptul că prevederea legală citată se poate aplica numai în cazul în
care la data decesului hotărârea de
constatare/declarare a nulităţii nu era definitivă. De fapt, condiţia rămânerii
definitive a hotărârii judecătoreşti este firească, atât în cazul
declarării/constatării nulităţii căsătoriei cât
în cazul divorţului, singurul moment de care legea leagă totdeauna
producerea efectelor juridice ale unei sentinţe judecătoreşti fiind momentul
rămânerii definitive a acesteia. Prevederile art 972 alin 3 NCC vin să
determine modul de împărţire a cotei cuvenite soţului supravieţuitor în cazul
în care, ca rezultat al căsătoriei putative,
două sau mai multe persoane au calitatea de soţ la data deschiderii
moştenirii : cota cuvenită soţului supravieţuitor se împarte în mod egal între
cei care împart practic calitatea de soţ supravieţuitor
c. O situaţie speciala este cea a aplicării
articolului 380 NCC. Astfel, în cazul în care divorţul s-a cerut ca urmare a faptului că
raporturile dintre soţi sunt grav
iremediabil vătămate, astfel încât nu mai este posibilă continuarea
căsătoriei , desfacerea acesteia urmând a se pronunţa cu stabilirea culpei
unuia dintre soţi , dacă soţul
reclamant ( cel care a cerut pronunţarea
divorţului din culpă exclusivă a soţului pârât ) decedează în timpul procesului de divorţ, moştenitorii
acestuia pot continuă acţiunea de divorţ. Aceasta va fi considerată admisă numai dacă instanţa constată culpă exclusivă
a soţului pârât ( art 380 alin 2 ), iar căsătoria se va considera desfăcută la
data decesului soţului reclamant ( art
382 alin 2 ). Prevederea legală este pe deplin justificată : nu este
firesc ca un soţ care a determinat,
desfacerea unei căsătorii, din culpa sa
exclusivă, să profite, din punct de
vedere al drepturilor sale succesorale,
ca urmare a faptului că
pronunţarea divorţului si rămânerea
definitivă a hotărârii este împiedicată de decesul soţului reclamant . Care
sunt problemele practice legate de această situaţie ? La data sesizării notarului public cu o cerere de deschidere a
procedurii succesorale, dacă soţul rămas
în viaţă are calitatea de pârât într-un
asemenea proces de divorţ si notarului i se
aduce la cunoştinţă acest lucru, el nu are decât posibilitatea suspendarii
cauzei succesorale până la pronunţarea unei sentinţe în cadrul procesului de
divorţ. Notarul nu va putea emite un certificat de calitate întrucât nu are
încă stiinţa despre păstrarea sau nu a calităţii de soţ ca urmare a pronunţării hotărârii de divorţ.
Dovada calităţii de moştenitor în faţă instanţei se va face cu încheierea de
suspendare a procedurii succesorale notariale . Ar mai fi posibilă, ca alternativă, acordarea unui termen mai lung,
până la care să poata fi prezentată hotărârea instanţei, caz în care , pentru
dovedirea calităţii de moştenitor, se va putea elibera un certificat similar
certificatului de grefă, care să cuprindă elementele necesare în instanţă.
Considerăm că legea nu cere expres ca acţiunea să fie continuată de către toţi
moştenitorii defunctului , astfel încât ea va putea fi continuată numai de unii dintre aceştia, rezultatul
procesului influenţându-i însă pe toţi. Mai trebuie precizat faptul că dispoziţiile art 380 nu au caracter
imperativ, ( expresia legii este "moştenitorii pot continua" ),
moştenitorii soţului reclamant putând
renunţa la dreptul lor de a continua acţiunea de divorţ începută de autorul lor. În acest caz nu vor mai fi probleme legate de calitatea soţului supravieţuitor, căsătoria
nefiind practic desfăcută, iar soţul supravieţuitor păstrând neştirbit dreptul
sau la moştenire . Dacă instanţa nu va constata culpă exclusivă a soţului
pârât va respinge cererea de divorţ,
iar soţul supravieţuitor va avea calitatea de moştenitor si va primi cota la care este îndreptătit prin
lege . Dacă instanţa va constata culpa exclusivă a soţului pârât va pronunţă divorţul, căsătoria se va
considera a fi fost desfăcută de la momentul decesului, ceea ce va determina
pierderea calităţii de moştenitor a
soţului supravieţuitor, cu efect retroactiv, începând din ziua deschiderii
moştenirii .
B.
Reguli speciale privind vocaţia la moştenire a soţului supravieţuitor
Art.
971 NCC stabileşte regulile fundamentale
ale dreptului la moştenire al soţului supravieţuitor . În analiza lor vom avea în vedere prevederile art 972 alin 1 2 NCC,
după cum urmează :
1. Soţul supravieţuitor este chemat la
moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali ( art 971
alin 1 ).
Aceasta
înseamnă , practic, faptul că, din
întreaga masă succesorală, cota soţului supravieţuitor se va calcula cu
precădere, iar cotele cuvenite fiecărei clase de moştenitori cu care soţul vine
în concurs vor reprezenta numai partea rămasă după scăderea cotei ce s-a
atribuit soţului supravieţuitor . Ne aflăm în faţa unui drept primordial la
moştenire pe care legea îl recunoaşte soţului supravieţuitor, întreaga economie
a codului civil actual fiind practic subsumată acestui principiu. Cota soţului
supravieţuitor se va calcula în funcţie de moştenitorii cu care vine
împreună si efectiv la moştenire, fără a se
lua în considerare succesibilii renunţatori sau rezervatarii dezmoşteniţi. Orice cauză de înlăturare de la moştenire a
unui moştenitor legal aparţinând unei clase de moştenitori va profita şi va
mări cota co-moştenitorilor din aceeaşi clasă, dacă aceştia vin la
moştenire, sau din clasa subsecventă,
dacă ea există si dacă moştenitorii ce o
compun au la rândul lor vocaţie la moştenire. Soţul supravieţuitor va putea
profita de înlăturarea de la moştenire a unui moştenitor aparţinând unei clase
de moştenitori legali si va beneficia de o
majorare a cotei sale numai dacă acel moştenitor era singurul din clasa sa, iar
înlăturarea lui de la moştenire a determinat concursul cu o altă clasă ( ceea
ce indirect determina o sporire a cotei soţului supravieţuitor) sau rămânerea
fără concurs de moştenitori legali ( caz în care "partea" cuvenită
soţului supravieţuitor va fi de fapt întreaga masă succesorală ).
2. Dacă nu există nici un moştenitor legal sau
testamentar soţul supravieţuitor culege
întreaga moştenire. De fapt, redactarea textului alin 2 al
art 971, se referă expres la situaţia în care nu există moştenitori aparţinând
vreuneia dintre clasele prezentate anterior sau dacă aceştia nu vor sau nu pot veni la moştenire. Condiţia
se completează însă corespunzător avându-se în vedere toate normele legale
referitoare la modul de atribuire a unei moşteniri, atât în baza legii cât în baza voinţei celui care a decedat .
3. Astfel cum spuneam
anterior, vocaţia la moştenire a soţului supravieţuitor si modul în care el va culege moştenirea în
situaţii speciale, trebuie să suporte
următoarele precizări :
a. În cazul căsătoriei putative,
atunci când două sau mai multe persoane au calitatea de soţ supravieţuitor, în
temeiul art 972 alin 3, cota stabilită în beneficiul soţului supravieţuitor se
va împărţi în mod egal între cei care au
situaţia unui soţ supravieţuitor, în conformitate cu prevederile legale . Este aceasta o reglementare clară si explicită
care se află în concordanţă cu părerile exprimate anterior în literatura
de specialitate. Justificarea acestei reglementări stă în aceea că ar fi
inechitabil să se atribuie fiecăruia dintre cei care au calitatea de soţ
supravieţuitor o cotă completă în raport de clasă cu care vin în concurs.
Soluţia contrară ar duce în mod nejustificat la diminuarea cotei celorlalţi
moştenitori legali, fără ca aceştia să aibă vreo culpă în raport de situaţia
creată si le-ar pricinui acestora un
prejudiciu care nu ar putea fi motivat sub nici un aspect .
b. În cazul în care soţul supravieţuitor vine în
concurs cu clase de moştenitori diferite,
în temeiul art 972 alin 2, cota soţului
supravieţuitor se va stabili ca şi cum
acesta ar fi venit în concurs numai cu cea mai apropriată dintre ele.
Prin existenţa acestei prevederi legale
se pune capăt discuţiilor care s-au
purtat anterior în literatura de specialitate . Este aceasta situaţia care se
poate întâlni în practică atunci când defunctul a exheredat o întreagă clasă de
moştenitori rezervatari care, în temeiul legii, au însă dreptul să culeagă
rezerva lor succesorală . Pentru partea rămasă, de care cel care lasă
moştenirea nu a dispus însă prin testament,
vor fi chemaţi la moştenire cei aflati în clasa următoare, care vor veni
astfel în concurs cu moştenitorii rezervatari din clasa superioară. În această ipoteză se va calcula cota soţului
supravieţuitor ca şi cum ar veni în
concurs numai cu clasa moştenitorilor
rezervatari exheredaţi, după care se va calcula rezerva cuvenită celor
dezmoşteniţi si apoi diferenţa se va atribui clasei de moştenitori
subsecvente care a fost chemată la moştenire ca efect al exheredării dispuse
de autor.
Pentru
exemplificare vom analiza două situaţii :
Exemplul
nr . 1 : Defunctul lasă un testament în care stipulează doar faptul că îşi
dezmoşteneşte toţi copiii, precum si
nepoţii sau strănepoţii ( de
fiu/fiică ), respectiv întreaga clasă I a moştenitorilor rezervatari, fără a
face precizări cu privire la modul în care se va atribui partea de moştenire
care rămâne. Prin urmare, la moştenire va fi chemată clasă a II-a de
moştenitori, respectiv cea a ascendenţilor
si colateralilor privilegiaţi. Dezmoştenirea nu va putea însă opera cu privire la rezerva succesorală cuvenită
clasei descendenţilor. În această situaţie, soţul supravieţuitor va veni în
concurs atât cu clasă descendenţilor ( clasa I de moştenitori ) cât si cu clasa ascendenţilor si colateralilor privilegiaţi ( clasa a II-a de
moştenitori ). Cota soţului supravieţuitor se va calcula însă ca şi cum ar veni în concurs numai cu clasa I de
moştenitori, stabilindu-se la 1/4 din moştenire.
Exemplul
nr. 2 : Defunctul , care nu are descendenţi,
lasă un testament prin care dispune dezmoştenirea ascendenţilor
privilegiaţi, fără a preciza ce se întâmplă cu partea de moştenire care li s-ar
fi cuvenit acestora. În această ipoteza, dacă defunctul a avut colaterali
privilegiaţi, aceştia vor fi cei chemaţi imediat la moştenire. Chiar dacă ei nu
fac parte dintr-o altă clasă de moştenitori, principiul care se va aplica va fi
acelaşi, respectiv cel prevăzut de art 972 alin2, astfel încât cota soţului
supravieţuitor va fi cea stabilită de codul civil pentru cazul în care acesta vine în concurs atât cu
ascendenţii cât cu colateralii
privilegiaţi . În cazul în care defunctul nu a avut colaterali privilegiaţi,
vor fi chemaţi la moştenire cei aflati în clasa a III-a sau a IV-a, după caz,
iar cota soţului supravieţuitor se va calcula ca şi cum ar fi venit în concurs numai cu
ascendenţii privilegiaţi, nu cu întreaga
clasă a II a . Soluţia aceasta ni se pare cea mai îndreptăţită dacă analizăm în
amănunt prevederile legele . Astfel, dispoziţiile art 972 alin 2 NCC prevăd
clar că, în situaţia în care soţul supravieţuitor vine în concurs cu mai multe
clase de moştenitori, cota acestuia se va stabili ca şi cum ar veni în concurs cu cea mai apropiată
dintre ele. Dar, coroborând aceste prevederi cu cele ale alin 1 lit b
si c ale aceluiaşi articol, observăm că legea stabileşte cote diferite în
cadrul aceleiaşi clase a doua, funcţie de componenţa acesteia. Astfel, dacă
soţul supravieţuitor vine în concurs atât cu ascendenţii privilegiaţi cât si cu colateralii privilegiaţi, cota lui va fi
de 1/3 din moştenire, iar dacă soţul
supravieţuitor vine în concurs numai cu ascendenţii privilegiaţi sau numai în
concurs cu colateralii privilegiaţi, cota lui va fi de 1/2 din moştenire. Ori,
în ipoteza pe care o analizăm, soţul supravieţuitor vine în concurs pe de o
parte cu ascendenţii ordinari - ca moştenitori rezervatari care îşi culeg rezerva
la care legea le dă dreptul - si, pe de altă
parte, cu moştenitori din clasa a treia sau a patra . Ori, nu ni se pare firesc
să calculăm cota soţului supravieţuitor ca
şi cum ar veni în concurs cu întreaga clasă a doua de moştenitori,
atribuindu-i 1/3 din moştenire, întrucât el nu vine la moştenire efectiv cu
întreaga clasă a doua de moştenitori. Firesc este să-i atribuim soţului
supravieţuitor cota la care are dreptul în raport cu componenţa clasei a doua
de moştenitori cu care vine efectiv în concurs, respectiv cu ascendenţii
privilegiaţi, lăsându-l astfel să primească 1/2 din moştenire. Argumentul
acestui punct de vedere îl reprezintă faptul că pe linia principiilor generale
ale moştenirii, toate situaţiile se apreciaza in funcţie de vocaţia concretă la
moştenire si in funcţie de cei care vin
împreună si efectiv la moştenire, iar nu
in funcţie de vocaţia generale la moştenire .
C.
Cota succesorală a soţului supravieţuitor
Conform
art. 972 alin 1 , soţul supravieţuitor primeşte o parte determinată din
moştenire, în funcţie de clasa moştenitorilor legali cu care vine în concurs. Aşa
cum am mai afirmat, cota soţului supravieţuitor se impută asupra întregii mase
succesorale, fiind cea care se calculează prima. Partea de moştenire cuvenită
soţului supravieţuitor se va calcula avându-se în vedere acea clasă de
moştenitori cu care vine efectiv, împreună, la moştenire, fără a se lua în
considerare succesibilii renunţatori sau
nedemni, în condiţiile cu precizările pe
care le-am făcut mai înainte.
Cota
soţului supravieţuitor
|
Moştenitorii
din celelalte clase cu care vine în concurs
|
1/4 ( un sfert )
|
clasa
I -
DESCENDENŢI ( vor culege 3/ 4)
|
1/3
( o treime )
|
clasa a II - a
ASCENDENŢII PRIVILEGIAŢI
COLATERALII PRIVILEGIAŢI
( împreună vor culege 2/ 3)
|
1/2 ( jumătate )
|
clasa
a II – a
ASCENDENŢII PRIVILEGIAŢI
( vor
culege 1/ 2)
|
1/2 ( jumătate )
|
clasa a II - a
COLATERALII PRIVILEGIAŢI
( vor culege 1/ 2)
|
3/4( trei sferturi )
|
clasa
a III - a
ASCENDENŢII ORDINARI
( vor culege 1/ 4 )
|
3/4( trei sferturi )
|
clasa a IV - a
COLATERALII ORDINARI
(vor
culege 1/ 4)
|
DANIELA NEGRILA
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu