Notiunea
de "descendenti" in acceptiunea legii
Drepturile
succesorale ale descendentilor sunt prevazute de art. 975 NCC.In categoria descendentilor se includ copiii
defunctului si urmasii acestora, la
nesfarsit, intrucat vocatia succesorala a acestora este astfel reglementata
atat prin prevederile articolului cadru 975 NCC cat si prin cele ale art. 963
alin 2 NCC. Prin urmare, descendentii vor avea dreptul sa-l mosteneasca
pe defunct indiferent de gradul de rudenie, pana la ultimul din aceasta clasa
ca indeplineste conditiile generale pentru a mosteni.
In aplicarea prevederilor art 448
NCC, nu exista nici o diferenta dupa cum descendentii
sunt din casatorie sau din afara casatoriei, legea stabilind o egalitate totala a acestora fata
de autorul mostenirii. Acelasi raport de egalitate va exista si intre descendentii proveniti din rudenia fireasca cat si din cea
civila, respectiv din adoptie . In categoria descendentilor se vor include
asadar, fara nici o deosebire, copiii , nepotii sau stranepotii firesti ai
defunctului cat si copiii adoptati de defunct impreuna cu descendentii lor.
Odata incheiata adoptia, adoptatul va pierde orice legatura cu parintii sai
firesti si va deveni ruda numai cu adoptatorul. Ca urmare, adoptatul il va
mosteni pe adoptator intocmai ca si copilul firesc, descendentii sai avand
acelasi statut ca orice alti descendenti provenind din copiii defunctului. Asadar,
vocatia concreta la mostenire a descendentilor o vom aprecia prin prisma
tuturor aspectelor legate de aceasta, pe care le-am discutat anterior, in
capitolele privind conditiile cerute
pentru a mosteni.
Acelasi statut legal il
au si copiii rezultati in urma
reproducerii umane asistate medical cu tert donator, acestia dobandind
acelasi statut legal ca si copiii firesti ai defunctului. Art. 441 NCC prevede
expres ca prin efectuarea acestui procedeu medical nu se determina nici o
legatura de filiatie intre copil si donator, prin urmare descendentul va avea
fata de tatal care a consimtit la reproducerea asistata medical cu tert donator
aceleasi drepturi si obligatii ca si cum ar rezulta din filiatia fireasca.
Modul
in care opereaza chemarea la mostenire a descendentilor
1.Clasa
descendentilor reprezinta prima clasa de
mostenitori legali si, in virtutea principiului stabilit de art 964
NCC, vin la mostenire cu prioritate,
inaintea tuturor celorlalte clase de mostenitori.
Numai
in cazul in care nu exista descendenti, indiferent de grad, sau in cazul in
care acestia nu pot veni sau nu doresc sa vina la mostenire, vor fi chemate sa culeaga
patrimoniul defunctului rudele apartinand celorlalte clase.
Atragem atentia asupra faptului ca, pentru a considera ca inexistenta clasa
descendentilor, este necesar sa analizam toti descendentii, in ordinea gradului
de rudenie, nu numai pe cei de gradul 1. Astfel, daca acestia - respectiv
copiii defunctului - sunt renuntatori sau nedemni, vor fi chemati la mostenire
descendentii din gradele urmatoare, respectiv nepotii, stranepotii, pana la
epuizarea tuturor celor care intrunesc conditiile legale pentru a putea mosteni.
Numai dupa ce s-a procedat in acest mod, verificand posibilitatea de a mosteni a tuturor
descendentilor, din toate gradele, se va putea trece la chemarea la mostenire a
celorlalte clase stabilite prin lege .
2.Descendentii
vin la mostenire in ordinea gradului de rudenie, astfel cum se stabileste expres de
art 975 alin 2 NCC . Prin urmare, daca exista descendenti de gradul 1 care vin efectiv la mostenire, existenta unor
descendenti de grade subsecvente nu are nici o relevanta. Mostenirea se va
atribui catre gradele urmatoare - nepoti, stranepoti - numai in cazul in care nu exista mostenitori
apartinand gradului 1. Mai trebuie sa precizam ca , in cazul cand descendentii de gradul 1 ( copiii defunctului
) nu vin la mostenire datorita faptului ca au renuntat la aceasta sau au fost
dezmosteniti de catre defunct, descendentii apartinand gradului 2 ( nepotii defunctului ) vor fi chemati la
mostenire in nume propriu, iar nu prin reprezentare, rezultatul practic al
acestei consacrari juridice fiind impartirea mostenirii in mod egal, pe capete,
iar nu pe tulpini. Singura exceptie a
regulii proximitatii gradului de rudenie este reprezentarea, despre care vom vorbi mai
jos si pe care o vom analiza amanuntit
intr-un capitol separat.
3.Intre
descendenti de acelasi grad, mostenirea se imparte in mod egal
. Asadar, numarul descendentilor egali in grad va determina practic numarul de
parti in care se va diviza mostenirea, acestea fiind obligatoriu egale intre
ele. Deci, cand vin la mostenire in nume propriu, descendentii impart
mostenirea in parti egale . Asa cum am mai spus, se va considera ca sunt
chemati la mostenire in nume propiu si acei nepoti de fiu/fiica, veniti la
mostenire ca urmare a renuntatii parintilor lor sau ca urmare a dezmostenirii
acestora de catre defunct . Intrucat nu indeplinesc conditiile esentiale ale
reprezentatii, respectiv de a fi decedati sau nedemni, succesibilii renuntatori
si cei dezmosteniti nu pot avea calitatea de reprezentati si nu pot determina,
in persoana descendentilor lor proprii, impartirea mostenirii pe tulpini .
Exceptia de la
regulile pe care le-am mentionat la
punctele anterioare, 2 si 3, respectiv reprezentarea, este reglementata de art 965-969 NCC.
Ea este un beneficiu al legii, in temeiul caruia un descendent mai indepartat
in grad (numit reprezentant) urca
in drepturile ascendentului sau ( reprezentat ) pentru a culege partea de
mostenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia daca nu ar fi fost decedat sau nedemn
fata de defunct la data deschiderii mostenirii . Ca urmare a acestei prevederi,
este posibil ca la mostenirea unui defunct
sa vina atat copiii acestuia cat
si nepotii de fiu/fiica, prin reprezentarea parintilor lor, predecedati sau
nedemni de a mosteni. Suntem astfel in
prezenta unei exceptii de la regula proximitatii gradului de rudenie, intrucat
vom avea ca mostenitori atat descendenti de gradul 1 ( copii ) cat si descendenti de gradul 2 ( nepoti ). Art. 975 alin 4 stabileste regula impartirii
patrimoniului defunctului pe tulpina, atunci cand la mostenire se vine prin
reprezentare. Numarul tulpinilor este dat de numarul descendentilor de gradul
1 care vin la mostenire, in nume propriu
sau fiind reprezentati . Astfel, daca
exista doi descendenti in viata, acceptanti ai mostenirii , si doi descendenti
predecedati, care au la randul lor copii, mostenirea se va imparti in patru
tulpini, descendentii in viata avand dreptul sa culeaga fiecare o parte
intreaga, iar mostenitorii celor decedati, care vin la succesiune prin
reprezentare, vor imparti , functie de numarul lor, tulpina ce s-ar fi cuvenit
autorului lor pe care-l reprezinta . In
urma reprezentarii, vom putea sa ne confruntam cu existenta unei exceptii si de
la regula conform careia intre rude de grad egal, mostenirea se imparte in mod
egal. Aceasta intrucat, daca un defunct a avut mai multi descendenti de gradul
1 ( copii ) care au decedat avand la randul lor un numar inegal de copii, fiecare tulpina cuvenita unui
descendent se va imparti intre copiii acestuia. Prin urmare, va fi posibil ca
la impartirea unei tulpini sa participe 2 reprezentanti ( respectiv nepoti ai
defunctului), iar la impartirea unei alte tulpini sa participe 3 reprezentanti ( avand acceasi calitate de
nepoti ai defunctului ). Astfel, descendenti de grad egal, respectiv gradul
2 ( nepoti de fiu/fiica) vor culege parti diferite din mostenire, ca
urmare a faptului ca impartirea s-a facut pe tulpini.
4.Descendentii
vin la mostenire in concurs cu sotul
supravietuitor. In acest caz, ei culeg partea ramasa dupa atribuirea cotei
cuvenite sotului supravietuitor, conform regulilor stabilite de art 975 NCC ,
pe care le-am discutat mai sus.
5.In
lipsa sotului supravietuitor, descendentii vin singuri la mostenire,
culegand-o integral si impartind-o intre ei dupa regulile pe care le-am
explicat anterior
6.Este
posibil ca descendentii sa vina la mostenire in concurs cu una dintre clasele
de mostenitori subsecvente, in situatia in care defunctul a
dezmostenit intreaga clasa I de mostenitori, fara a lasa insa un legatar care
sa culeaga cotitatea disponibila . In acest caz, descendentii isi vor culege
rezerva la care au dreptul, iar pentru diferenta vor fi chemati la mostenire
mostenitorii apartinand clasei subsecvente cu vocatie la mostenire. Daca exista si concursul
sotului supravietuitor, acesta isi va lua partea sa de mostenire, descendentii
vor primi rezerva, iar mostenitorii apartinand clasei urmatoare vor culege restul mostenirii.
7.Este
deasemenea posibil ca descendentii de gradul 1, dezmosteniti
de catre defunct ( in ipoteza in care acesta a lasat un testament prin care a
dispus doar dezmostenirea copiilor ) sa
vina la mostenire in concurs cu descendenti de gradul al doilea, care vor avea
vocatie la mostenire in temeiul dreptului lor propriu, iar nu in virtutea reprezentarii. Prin urmare, in aceasta situatie,
descendentii de gradul 1, dezmosteniti , vor avea dreptul sa primeasca rezerva
la care legea ii indreptateste, iar descendentii lor, in calitate de nepoti de
fiu/fiica, vor imparti in mod egal restul mostenirii, fiind considerati a veni
la mostenire in nume propriu, iar nu in virtutea reprezentarii, care nu
opereaza in cazul persoanelor aflate in viata, ci numai in privinta
predecedatilor si a nedemnilor de a mosteni .
Cota
de mostenire a descendentilor
In cazul in care vin singuri la
mostenire, descendentii vor culege intreaga mostenire.
In cazul in care vin la mostenire
in concurs cu sotul supravietuitor, descendentii vor culege 3/4 din mostenire,
dupa atribuirea cotei cuvenite sotului supravietuitor. Aceasta cota
se va imparti intre acestia
conform regulilor stabilite, respectiv in mod egal, daca vin la
mostenire in nume propriu, sau pe tulpini, daca vin la mostenire prin
reprezentare .
Caracterele
juridice ale dreptului la mostenire al descendentilor .
1.
descendentii sunt mostenitori legali
Fac
parte din categoria persoanelor care sunt chemate la mostenire in virtutea
legii, aceasta punand la baza vocatiei lor succesorale legatura de rudenie cu
defunctul.
2. descendentii sunt mostenitori rezervatari
Descendentii reprezinta
una dintre categoriile de mostenitori legali pentru care sunt conferite o seama
de avantaje, de natura sa-i privilegieze in raport de ceilalti mostenitori. Noul
cod civil reglementeaza rezerva succesorala a descendentilor in mod egal si
global, fara a mai face vreo distinctie functie de numarul descendentilor care
vin la mostenire. Prevederile art 1088 NCC defineste rezerva ca fiind "jumatate din cota succesorala care, in absenta
liberalitatilor sau dezmostenirilor, i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal".
Astfel stand lucrurile, cred ca toate discutiile anterioare legate de rezerva
descendentilor sunt desuete. Prin
actuala reglementare se stabileste clar notiunea de rezerva ce se cuvine
descendentilor, adica 1/2 din cota pe care ar fi putut-o primi in calitatea lor
de mostenitori legali. Rezulta deci ca, indiferent de situatia concreta pe care
o avem de analizat, rezerva descendentilor va fi de 1/2x3/4 adica 3/8, cota
fixa ce se va imparti intre descendenti in mod egal.
Avem urmatoarele
ipoteze :
a.
Descendentii vin singuri la mostenire, fara a suporta
concursul altor mostenitori legali : in aceasta situatie, rezerva lor va fi de
1/2 din intreaga masa succesorala, adica
1/2
b.
Descendentii vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor
: in aceasta situatie, rezerva lor va fi de
1/2 din 3/4, adica 3/8. Aceasta
varianta necesita anumite discutii. Astfel, este lucru sigur faptul ca
atat cota cat si rezerva sotului
supravietuitor se va imputa asupra intregii mosteniri. Cum se va calcula ,
insa, rezerva descendentilor ? Daca analizam dispozitia legala, constatam ca
textul are o redactare simpla si
precisa: "jumatate din cota
succesorala care …..i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal ". Ori, in
concursul cu sotul supravietuitor, dupa scaderea cotei acestuia, cota ramasa se
atribuie descendentilor. Ea este o cota clara, de 3/4 din mostenire, calculata
de legiuitor tot din intreaga masa succesorala ("culeg impreuna
treisferturi din mostenire"). Prin urmare, vom fi obligati sa calculam
rezerva cuvenita descendentilor din cota
atribuita acestora ca mostenitori legali, adica din cele treisferturi ale mostenirii si, aplicand
asupra acesteia cuantumul de 1/2 al rezervei vom determina o rezerva de 3/8
pentru descendenti, indiferent de numarul lor. Aceasta rezerva ramane
neschimbata, ea nemaifiind influentata de alte aspecte cum ar fi cel al
numarului de descendenti.
In
cazul in care defunctul a facut liberalitati de natura sa oblige notarul la
stabilirea rezervei atat a sotului supravietuitor cat si a descendentilor, calculul
se va face dupa cum urmeaza : in primul rand se va calcula rezerva sotului supravietuitor, raportandu-ne
la intreaga masa succesorala (1/2 x 1/4=1/8 ). In al doilea rand se va
calcula rezerva descendentilor, dar raportandu-ne tot la intreaga masa
succesorala ( 1/2 x 3/4 = 3/8 ). In al treilea rand vom aduna cele doua rezerve
( 1/8 + 3/8 = 4/8). Diferenta, adica 4/8 va reprezenta cotitatea disponibila de
care defunctul a putut dispune prin liberalitati .
3. descendentii sunt mostenitori sezinari
Sezina
este un alt beneficiu pe care legea il acorda descendentilor. In temeiul sau,
acestia au posibilitatea de a primi stapanirea de fapt a patrimoniului
succesoral anterior emiterii certificatului de msotenitor. In acelasi timp, ei
vor putea administra acest patrimoniu si
vor putea exercita depturile si actiunile defunctului. Dreptul la sezina
al descendentilor precum si continutul acestuia sunt stabilite prin dispozitiile art. 1125-1126 NCC
4.
descendentii vin la mostenire atat in nume propriu cat si prin reprezentare
Este
acesta un beneficiu pe care il au numai anumite categorii de mostenitori
legali, descendentii aflandu-se printre ele. Astfel, pentru a acoperi nevoia de
echitate intre descendentii unui defunct, in cazurile in care unul dintre
acestia este impiedicat a mosteni in nume propriu din cauza predecesului sau a
nedemnitatii, legea acorda beneficiul
reprezentarii. Prin urmare, descendentii vor putea culege mostenirea
defunctului atat venind in nume propriu, caz in care mostenirea se va imparti
egal intre ei, cat si prin reprezentare, caz in care mostenirea se va imparti
pe tulpini.
5.
descendentii datoreaza raportul donatiilor pe care le-au primit de la defunct,
in timpul vietii acestuia, atunci cand vin la mostenire in concurs cu sotul
supravietuitor .
6.
Reprezinta unul dintre subiectii prezumtiei instituita de art 1091 alin 4 NCC, conform
careia, "instrainarea cu titlu oneros catre un descendent ori un ascendent
provilegiat sau catre sotul supravietuitor este prezumata a fi donatie daca
instrainarea s-a facut cu rezerva
uzufructului, uzului ori abitatiei sau in schimbul intretinerii pe viata
ori a unei rente viagere". Este vorba de o prezumtie relativa, care
functioneaza "pana la dovada contrara" si care este deasemenea ineficienta in cazul in care
beneficiarii sai au consimtit la instrainare.
In temeiul acestei prezumtii, categoriile de acte precizate de lege vor
fi analizate ca si donatii, aplicandu-li-se regimul acestora in tot ceea ce
priveste procedura notariala a dezbaterii mostenirii.
7.
Sunt,
in virtutea prevederilor art. 1090 alin 2 NCC, beneficiarii diferentei dintre cotitatea disponibila ordinara si
cotitatea disponibila speciala a sotului supravietuitor, atunci cand
defunctul nu a dispus prin liberalitati
de aceasta diferenta .
Aceasta
caracteristica are o aplicabilitate limitata numai la situatia in care la
mostenire vin descendenti altii decat cei comuni intre sotul supravietuitor si
defunct. Din considerente de protectie a descendentilor, in asemenea cazuri
cotitatea disponibila de care poate beneficia sotul supravietuitor este de
maxim un sfert, si nu de o jumatate din masa succesorala ca de obicei.
Diferenta dintre cele doua cotitati disponibile, cea ordinara si cea speciala,
respectiv minim un sfert din mostenire, se va distribui, in lipsa de stipulatie
contrara din partea defunctului, catre descendenti.
DANIELA NEGRILA
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu