Sediul materiei îl reprezintă art
982 NCC
1. Noţiunea de ascendenţi ordinari şi modul de operare al vocaţiei
succesorale a acestora
"Sunt rudele în linie dreaptă ascendentă
ale defunctului, cu excepţia părinţilor acestuia"
- după cum spune alin 1 al art.
982. Făcând aplicarea art. 963 alin 2, vom putea spune că în această categorie de moştenitori
vor intra bunicii, străbunicii, stră-străbunicii, la infinit. Fiind vorba de o
rudenie în linie dreaptă, chiar dacă legea nu pune nici o oprelişte referitor
la gradul de rudenie limita, ca în cazul colateralilor, trebuie totuşi să remarcăm
că , obiectiv vorbind, luând în considerare vârstele celor implicaţi, ne vom
opri totuşi foarte aproape de gradul 4 de rudenie. Diferenţa stă în aceea că,
dacă sunt întrunite condiţiile pentru a moşteni, gradul 4 de rudenie va putea
fi depăşit, mergându-se la gradele următoare, iar limitarea este de natură
obiectivă, naturală, iar nu de natură legală.
Ca şi în cazul celorlalţi moştenitori legali,
nu se face nici o deosebire după cum este vorba de rude fireşti sau de rudenia rezultată ca
urmare a adopţiei. În acest ultim caz, vocaţia la moştenire va aparţine
bunicilor sau străbunicilor rezultaţi în urma adopţiei, deci celor cărora adoptatul le-a devenit rudă ca efect al
adopţiei, iar nu bunicilor sau străbunicilor fireşti, cu care, în urma
adopţiei, a pierdut legatura de rudenie.
Atunci când la moştenirea unui defunct sunt
chemaţi la moştenire ascendenţii ordinari, vom lua în calcul ambele linii ale
moştenirii , atât cea maternă cât şi cea paternă. Prin urmare, moştenitori
vor fi atât bunicii sau străbunicii din
partea mamei defunctului, cât şi bunicii sau străbunicii din partea tatălui
defunctului. Deci, dacă moştenitori sunt bunicii, atunci vom vorbi despre patru
persoane, iar dacă moştenitori sunt străbunicii, atunci vom vorbi despre opt
persoane cu vocaţie succesorală generală .
Ascendenţii ordinari sunt chemaţi la moştenire
pe poziţia a treia în ordinea claselor de moştenitori legali. Astfel, ei vor
veni la moştenire dacă descendenţii, ascendenţii privilegiaţi ori
colateralii privilegiaţi nu există, nu pot moşteni sau nu doresc să moştenească.
Prin urmare, în cazul în care
defunctul nu a avut descendenţi, părinţii
îi sunt decedaţi anterior, nu a avut fraţi sau surori, precum în cazul în care oricare dintre aceştia sunt
nedemni sau renunţători, astfel încât nici un moştenitor aparţinând claselor I
sau a II a nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru a moşteni, se va stabili vocaţia
concretă la moştenire a ascendenţilor ordinari
Este posibil ca ascendenţii ordinari să vina în
concurs cu moştenitori aparţinând clasei I, a descendenţilor , sau cu moştenitori
aparţinând clasei a II a, respectiv cu ascendenţii
privilegiaţi ai defunctului . Această situaţie reprezintă aplicarea practică a art.
964 alin 2, care face referire la situaţia dezmoştenirilor dispuse de defunct
cu privire la descendenţi sau ascendenţii privilegiaţi, care sunt moştenitori
rezervatari. Regula conform cu care sunt
chemaţi la moştenire succesibili aparţinând claselor subsecvente, va funcţiona
numai în cazul în care defunctul nu a dispus prin testament de cotitatea disponibilă
. În plus, în cazul ascendenţilor ordinari, dacă exheredarea se referă la descendenţi,
este necesar ca nici succesibilii aparţinând
clasei a II a să nu vrea sau să nu poată moşteni, iar dacă exheredarea se
referă la ascendenţii privilegiaţi este necesar ca nici colateralii
privilegiaţi să nu vrea sau să nu poată moşteni . Astfel, dacă defunctul a exheredat descendenţii,
fără să dispuna cu privire la atribuirea bunurilor moştenirii, se va cerceta
mai întâi dacă există sau nu ascendenţi privilegiaţi ori colaterali privilegiaţi care să poată fi chemaţi la moştenire. Numai dacă
aceştia nu există sau nu pot ori nu doresc să primească moştenirea, abia atunci
vor fi chemaţi la moştenire ascendenţii ordinari . În această situaţie, ei vor
veni la moştenire în concurs cu descendenţii - moştenitori aparţinând clasei I
- care vor primi rezerva lor succesorală, ascendenţii ordinari având dreptul să
culeagă restul moştenirii . În cazul în
care defunctul a dispus exheredarea ascendenţilor privilegiaţi, se va cerceta existenţa şi vocaţia succesorală
a colateralilor privilegiaţi si numai
dacă aceştia nu există sau nu pot ori nu doresc să primească moştenirea, abia
atunci vor fi chemaţi la moştenire ascendenţii ordinari. În această situaţie ei
vor veni în concurs cu ascendenţii privilegiaţi - moştenitori aparţinând clasei
a doua - care vor primi rezerva lor succesorală, ascendenţii ordinari având
dreptul să culeagă restul moştenirii.
Ascendenţii ordinati pot veni la moştenire
singuri sau în concurs cu soţul supravieţuitor al defunctului. În acest
caz, cota cuvenită soţului supravieţuitor se va atribui cu precădere, cu
întâietate, iar cota ascendenţilor ordinari se va atribui abia după aceea.
În cazul ascendenţilor ordinari, funcţionează regula
proximităţii gradului de rudenie, astfel încât ei vor fi chemaţi la
moştenire în ordinea gradelor de rudenie cu defunctul, astfel cum se stabileşte
în art 982 alin 3 NCC, moştenitorii de grad mai apropiat înlăturând de la
moştenire pe cei de grad mai îndepărtat. Aşadar, dacă la moştenirea unui
defunct, în rândul ascendenţilor ordinari există atât bunici cât străbunici, primii chemaţi vor fi bunicii,
ca moştenitori de gradul 2, iar abia
apoi, dacă aceştia nu pot sau nu vor să moştenească, vor fi chemaţi la
moştenire străbunicii, în ordinea celorlalte grade de rudenie. Chemarea la
moştenire se va opri la moştenitorii din
acel grad care îndeplinesc condiţiile pentru a putea moşteni, fără a mai avea
relevanţă dacă există sau nu alţi moştenitori, din gradele următoare.
În cadrul clasei a III a de moştenitori
legali, între cei care o compun, moştenirea se va împărţi în părţi egale, între
moştenitorii de acelaşi grad. Astfel, dacă defunctul a avut patru bunici care vin la moştenire , aceştia
vor împărţi moştenirea în patru părţi egale, iar dacă a avut numai trei bunici
care vin la moştenire, aceştia vor împărţi moştenirea în trei părţi egale, fără
a conta linia maternă sau paternă din care fac parte .
2. Împărţirea moştenirii în cazul
ascendenţilor ordinari
a. În cazul în care ascendenţii ordinari vin la moştenire singuri,
ei vor culege întreaga moştenire. Se va
aplica regula împărţirii în cote egale între moştenitorii care vin
împreună efectiv la moştenire, astfel
încât întreaga masa succesorală va fi împărţită în atâtea părţi câti
moştenitori sunt. Prin urmare, dacă la moştenire vin bunicii defunctului - rude
de gradul 2 – moştenirea se va împărţi în funcţie de numărul lor. Dacă la
moştenire vin străbunicii defunctului - rude de gradul 3 – moştenirea se va
împărţi de asemenea în funcţie de numărul lor. Regula împărţirii pe linii ,
maternă paternă, nu va avea nici o
relevanţă şi nu se va aplica în nici un caz în cazul ascendenţilor ordinari .
b. În cazul în care ascendenţii ordinari vin
la moştenire în concurs cu soţul supravieţuitor, ei vor culege o cotă de un sfert din
moştenire, conform art 982 alin 4 NCC. Cota soţului supravieţuitor, care este
în acest caz de 3/4 din moştenire, se va calcula cu precădere, iar cota
ascendenţilor ordinari, respectiv 1/4 din moştenire, se va atribui abia după
aceea.
c.
În cazul în care ascendenţii ordinari vin la moştenire în concurs cu descendenţi
ai defunctului, ca urmare a exheredării acestora , vom distinge după
cum există sau nu concursul soţului
supravieţuitor .
- Dacă la moştenire vine soţul supravieţuitor,
descendenţii ca moştenitori rezervatari
exheredaţi şi ascendenţii ordinari, moştenirea se va împărţi astfel : soţul
supravieţuitor va primi cota ce i se cuvine ca şi cum ar veni în concurs cu
clasa I de moştenitori, respectiv 1/4; descendenţii vor primi rezerva la care
au dreptul, calculată din întreaga masă succesorală, respectiv 1/2x3/4=3/8; ascendenţii ordinari vor primi
restul moştenirii, adică 1/1-(1/4+3/8)=1/1-5/8=3/8.
- Dacă la
moştenire vin descendenţi ai defunctului ca
moştenitori rezervatari exheredaţi si ascendenţii ordinari, moştenirea
se va împărţi astfel: descendenţii îşi vor primi rezerva succesorală, respectiv 1/2 din moştenire, iar ascendenţii ordinari vor primi restul, respectiv 1/2 din
moştenire
d.
În cazul în care ascendenţii ordinari vin la moştenire în concurs cu ascendenţii
privilegiaţi, vom distinge de asemenea după cum există sau nu concursul
soţului supravieţuitor .
- dacă la
moştenire vine soţul supravieţuitor, ascendenţii privilegiaţi ca moştenitori rezervatari exheredaţi şi
ascendenţii ordinari, moştenirea se va împărţi astfel : soţul supravieţuitor va
primi cota ce i se cuvine ca şi cum ar veni în concurs numai cu ascendenţii
privilegiaţi, respectiv 1/2 din moştenire; ascendenţii privilegiaţi îşi vor
primi rezerva la care au dreptul, calculată din diferenţa rămasă, adică din
1/2; deci, dacă există un singur părinte, rezerva sa va fi de 1/8x1/2 deci
1/16, iar dacă există 2 părinţi, rezerva lor va fi de 1/4x1/2 deci 1/8; astfel,
cotele deja atribuite vor fi următoarele
: 1/2+1/16=9/16 dacă există un singur părinte
sau 1/2+1/8=5/8 dacă există doi
părinţi ; prin urmare, partea cuvenită ascendenţilor ordinari va fi de 7/16
atunci când la moştenire a venit un singur părinte rezervatar sau de 3/8 atunci când la moştenire au venit
ambii părinţi rezervatari .
- dacă la
moştenire vin ascendenţii privilegiaţi ca
moştenitori rezervatari exheredaţi impreuna cu ascendenţii ordinari,
moştenirea se va împărţi astfel : ascendenţii îşi vor primi rezerva la care au
dreptul în funcţie de numărul lor, calculată din întreaga masă succesorală,
respectiv 1/8 dacă există un singur părinte
si 1/4 dacă există ambii părinţi ; ascendenţii ordinari vor primi
diferenţa, adică 7/8 dacă au venit în concurs cu un părinte al defunctului si
respectiv 3/4 dacă au venit în concurs cu ambii părinţi ai defunctului .
3.
Caracterele dreptului la moştenire al ascendenţilor ordinari .
a. sunt moştenitori legali, drepturile lor
fiind consfinţite în virtutea rudeniei cu defunctul
b.
nu sunt moştenitori rezervatari, astfel încât ei vor fi înlăturaţi de la
moştenire dacă defunctul a dispus de bunurile sale prin testament
c.
nu sunt moştenitori sezinari, astfel încât pentru a intra în posesia
moştenirii vor fi obligaţi sa ceară emiterea certificatului de moştenitor
d.
vin la moştenire numai în nume propriu, iar nu prin reprezentare, ceea ce determină fără
discuţie împărţirea moştenirii între ei
numai în mod egal
DANIELA NEGRILA
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu