Sediul
materiei il reprezinta art 976 - 981 NCC
Este
o clasa de mostenitori mixta,
cuprinzand rude de grad diferit : pe de o parte, se afla ascendentii
privilegiati - parintii defunctului, care sunt rude de gradul 1 cu acesta - si
pe de alta parte se afla colateralii privilegiati - fratii, surorile, nepotii sau stranepotii de frate/sora ai defunctului, care sunt rude de gradul 2, 3
sau 4 cu acesta. Ea este reglementata avand in vedere legatura dintre defunct
si rudele sale, considerandu-se ca, dupa descendenti, cele mai apropiate rude
sunt parintii, iar alaturi de ei, cu anumite diferentieri legale, se afla
fratii si surorile celui decedat.
Notiunea
de ascendenti privilegiati si colaterali privilegiati
Definirea
notiunii este data de art 976 NCC, alin.
1 vorbind despre ascendentii privilegiati iar alin 2 referindu-se la
colateralii privilegiati, dupa cum urmeaza :
1.
Ascendentii privilegiati, conform alin 1, sunt "tatal si mama defunctului".
Ceea ce trebuie aratat cu aceasta ocazie este faptul ca notiunea ii cuprinde pe
parintii defunctului, indiferent ca este vorba de rudenia fireasca sau de adoptie. Prin urmare, in categoria
"parintilor" vor fi inclusi parintii firesti ai defunctului, daca
este vorba de rudenia fireasca, sau
parintii adoptivi ai defunctului, daca este vorba de rudenia civila
stabilita prin adoptie. Existenta uneia dintre cele doua categorii de parinti -
firesti sau adoptatori - o exclude pe cealalta, reglementarea actuala
nemaicunoscand decat asa-numita "adoptie cu efecte depline", in urma
careia adoptatul pierde orice legatura de rudenie cu parintii firesti. Asa
stand lucrurile, in cazul in care defunctul a fost adoptat, la mostenirea sa nu
vor fi chemati decat parintii adoptivi, iar nu si parintii firesti .
Deasemenea , nu are nici o importanta in privinta
dreptului la mostenire daca filiatia
este din casatorie sau din afara casatoriei, parintii avand aceleasi
depturi asupra succesiunii copilului lor indiferent daca acesta a rezultat dintr-o convietuire
neoficializata sau in cadrul unei
casatorii. Aceasta concluzie rezulta din interpretarea art. 448 NCC care
stabileste egalitatea in drepturi a copiilor si care inseamna ca, daca
descendentii au drepturi egale fata de parintii lor si fata de rudele acestora,
atunci este logic sa acordam aceleasi drepturi egale si parintilor fata de
copii. Avand in vedere reciprocitatea vocatiei succesorale legale, orice alta
concluzie ar fi ilogica. La acelasi rezultat
indeamna si prevederile art. 500 NCC care afirma, fara a face distinctia intre
parintii din casatorie si cei din afara casatoriei, ca acestia nu au “niciun drept
asupra bunurilor copilului(...) in afara de dreptul la mostenire si la
intretinere”.
Lungi au fost discutiile in doctrina asupra
dreptului la mostenire al tatalui din afara casatoriei. Actualmente nu mai
exista niciun dubiu cu privire la dreptul tatalui din afara casatoriei de a-si
mosteni copilul “mort fara posteritate”(Mihail Eliescu), dar ramane de avut in
vedere situatia in care stabilirea filiatiei se face prin recunoastere insa
scopul acesteia nu este cel legal si nici nu are in vedere interesul suprem al
copilului ci este data strict in vederea realizarii unei vocatii succesorale
legale. Intr-o asemenea ipoteza, bineinteles ca recunoasterea este lovita de
nulitate absoluta, fiind contrara bunelor moravuri si ordinii de drept intrucat
“dreptul la mostenire trebuie sa fie un efect al stabilirii raporturilor de
rudenie iar nu cauza ei” (Deak 101). Oricum, dreptul la mostenire al tatalui
din afara casatoriei intr-un astfel de caz este infirmat nu datorita statutului
sau de parinte necasatorit cu mama defunctului ci datorita faptului ca actul
prin care a fost stabilita filiatia a fost anulat, legatura de rudenia fiind
astfel desfiintata.
In aceeasi categorie de discutii face parte si
stabilirea dreptului la mostenire al parintilor dintr-o casatorie nula sau
anulata. Conform art. 305 NCC, “nulitatea casatoriei nu are niciun efect in
privinta copiilor care pastreaza situatia unor copii din casatorie”, ceea ce
inseamna ca acestia vor avea dreptul sa-si mosteneasca parintii. Ori, in
virtutea aceluiasi principiu al
reciprocitatii vocatiei succesorale, este firesc sa recunoastem si dreptul
parintilor de a-si mosteni copiii rezultati dintr-o casatorie nula sau anulata.
Se impune sa facem o precizare cu privire la reproducerea umana asistata medical cu tert
donator, pe care anterior legislatia noastra nu o cunostea. Astfel, conform
art. 441 si urm NCC utilizarea procedeului medical mentionat nu determina nici
o legatura de rudenie intre copil si donator. In privinta mamei, situatia nu
cunoaste nici o deosebire fata de regula cunoscuta si fireasca: este cea care a
dat nastere copilului. In privinta tatalui, acesta este acela care si-a dat
consimtamantul la reproducerea umana asistata medical, fie ca este sotul mamei
(sau era la momentul conceptiunii medicale) fie ca este un alt barbat. Acesta
din urma are obligatia ca, dupa nastere , sa-l recunoasca pe copilul nascut
prin acest procedeu sub sanctiunea atragerii raspunderii fata de mama si fata
de copil precum si cu posibilitatea stabilirii paternitatii pe cale
judecatoreasca. Ceea ce pe noi ne intereseaza in materia pe care o studiem este
faptul ca dreptul la mostenire va apartine mamei si acelui barbat care a
consimtit la utilizarea procedeului medical de reproducere, fara a avea
importanta persoana tertului donator.
In privinta gradului de rudenie al ascendentilor
privilegiati, acesta este unic si
nesusceptibil de modificare sau extindere, mostenirea acordata
ascendentilor privilegiati fiind strict limitata la gradul 1 care le apartine
de drept.
2.Colateralii
privilegiati , conform alin 2, sunt "fratii si surorile defunctului, precum
si descendentii acestora, pana la al patrulea grad inclusiv".
Prevederea legala nu face nici o diferenta dupa cum este vorba de frati buni, frati consangvini sau frati
uterini, ceea ce inseamna ca la mostenirea unui defunct vor fi chemati toti
acesti colaterali, fara a deosebi intre fratii nascuti din aceeasi casatorie a
parintilor lor, din casatorii diferite sau dinafara casatoriei. Felul in care
se va face impartirea intre ei, va face obiectul unei analize ulterioare. Deasemenea,
precizam ca in cazul adoptatului,
colaterali ai acestuia vor fi
considerati numai cei rezultati in urma adoptiei, iar nu si cei care au existat
in baza rudeniei firesti . Filiatia
stabilita in urma reproducerii umane
asistata medical va determina de buna seama
relatii de rudenie intre toti copiii nascuti din aceiasi parinti. Prin
urmare, acestia vor fi considerati frati intre ei, cu drepturi egale, indiferent
daca o parte a lor sunt rezultatul unor nasteri normale iar altii sunt produsul
unor practici medicale. Diferentiarea se va face asemeni rudeniei firesti sau
civile, intre fratii buni, consangvini sau uterini, dupa cum fratii au aceiasi
parinti comuni, aceeasi mama sau acelasi tata, cu deosebirea ca tatal firesc va
fi considerat ca fiind acel barbat care a consimtit la utilizarea procedeului
medical ( fiind sotul mamei sau, in cazul femeii singure, cel care a recunoscut
ulterior copilul ).
Vocatia succesorala a colateralilor privilegiati se
opreste la gradul 4 inclusiv, deci pana la stranepotii de sora/frate.
Modul
in care opereaza atribuirea mostenirii catre ascendentii si colateralii
privilegiati
ASPECTE
GENERALE
1.Ascendentii si colateralii privilegiati reprezinta
o clasa mixta de mostenitori,
formata din rude de gradul 1, respectiv parintii defunctului , si rude de
gradul 2, 3 sau 4, respectiv fratii,
surorile, nepotii sau stranepotii de frate/sora.
2.Prin componenta
si prin felul in care este reglementata vocatia sa la mostenire, clasa a II-a de mostenitori reprezinta o exceptie de la pricipiul
proximitatii gradului de rudenie, inlauntrul sau putand coexista si culege
mostenirea rude de grad mai apropriat ( parintii defunctului - rude de gradul 1
) impreuna cu rude de grad mai
indepartat cu defunctul ( fratii si
suroriledefunctului - rude de gradul 2 -, precum si nepotii sau stranepotii de frate/sora - rude
de gradul 3 si 4).
3.Clasa a II -a de mostenitori este chemata la mostenire , conform alin 3 al art.
976 NCC, daca descendentii " nu
indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni". Aceasta inseamna
ca, daca nu exista descendenti sau acestia nu pot ( intrucat sunt nedemni de a
mosteni ) sau nu vor sa mosteneasca (sunt renuntatori la mostenire), in
temeiul legii este chemata la mostenire urmatoarea clasa, in ordinea stabilita
de art 964 NCC, respectiv cea a ascendentilor privilegiati si a colateralilor
privilegiati. O alta situatie in care clasa a II a de mostenitori legali poate
fi chemata la mostenire este cea a exheredarii clasei descendentilor, prin
testament lasat de defunct. In acest caz, clasa a II de mostenitori va veni la
mostenire in concurs cu clasa I de mostenitori, care va culege numai rezerva la
care este indreptatita prin lege, clasei a II a revenindu-i restul mostenirii
4.Clasa a II de mostenitori legali poate culege mostenirea singura sau in concurs cu sotul supravietuitor. Cota
acestuia din urma se stabileste, in conformitate cu prevederile art 972 NCC
functie de existenta ambelor elemente componente ale clasei (atat ascendenti privilegiati cat si colaterali privilegiati) sau numai a unui
sungur element al clasei ( numai ascendenti privilegiati sau numai colaterali
privilegiati). Daca la mostenire vin atat ascendentii privilegiati cat si
colateralii privilegiati, cota ce se va atribui prioritar sotului
supravietuitor va fi de 1/3 din mostenire., iar partea ce se va cuveni si se va
imparti intre mostenitorii clasei a doua va fi de 2/3 din mostenire. Daca la
mostenire vin numai ascendentii privilegiati sau numai colateralii
privilegiari, cota ce se va atribui prioritar sotului supravietuitor va fi de
1/2 din mostenire, iar partea ce se va cuveni ascendentilor privilegiati ( sau
colateralilor privilegiati, dupa caz ) va fi de 1/2 din mostenire . Ca in toate
situatiile, cota sotului supravietuitor
se va imputa asupra intregii mosteniri, iar mostenitorii clasei a II a vor
culege impreuna restul mostenirii. Reglementarea legala a partii de
mostenire pe care o culege clasa a doua de mostenitori legali in concurs cu
sotul supravietuitor este data de art.
977 NCC. In cazul in care nu exista
concursul sotului supravietuitor, clasa a doua de mostenitori legali va culege
intreaga mostenire, dupa regulile stabilite de art 978-981 NCC
ASCENDENTII
PRIVILEGIATI
Ascendentii privilegiati vin la mostenire indiferent de numarul lor : ambii
parinti sau numai unul dintre ei. Analizam
in cele ce urmeaza situatiile pe care le putem intalni in practica :
a.
Ei pot culege mostenirea ( sau partea de mostenire ) singuri, fara concursul
colateralilor privilegiati, in cazul in care acestia nu
indeplinesc conditiile legale pentru a mosteni , conform art 979 alin 1 NCC. In
aceasta situatie, aplicabile vor fi dispozitiile art 980 NCC, care dispun
ca mostenirea
cuvenita ascendentilor privilegiati se imparte intre acestia in mod egal . Prin urmare, daca este un singur parinte
el va culege intreaga mostenire, iar daca sunt doi parinti acestia vor prelua o
cota de 1/2 fiecare. Se va avea in
vedere vocatia concreta a ascendentilor privilegiati, analizandu-se daca
amandoi sau numai unul dintre ei erau in viata la momentul deschiderii
mostenirii, demnitatea fata de defunct, felul in care si-au manifestat dreptul
de optiune succesorala precum si existenta unei exheredari dispusa de autorul
mostenirii care, daca exista, va fi de natura sa diminueze partea culeasa de
ascendentii privilegiati.
b.
In cazul in care la mostenire ascendentii
privilegiati suporta concursul colateralilor privilegiati, mostenirea (sau partea de mostenire) se va imparti in
functie de numarul ascendentilor privilegiati care vin efectiv la mostenire.
Deci, nu va avea importanta daca in viata sunt ambii parinti ai defunctului, ci
numai daca ambii au vocatie concreta la mostenire (ambii au acceptat
mostenirea, nu sunt nedemni, nu au fost dezmosteniti). In aceasta situatie, aplicabile vor fi
dispozitiile art 978 NCC, care dispun ca , daca la mostenire vine un singur
parinte cota lui va fi de 1/4, iar daca la mostenire vin ambii parinti, cota
lor va fi de 1/2. Asadar, intelegem ca si cota cuvenita ascendentilor
privilegiati se deduce cu prioritate din mostenire sau din partea de mostenire
cuvenita clasei a doua de mostenitori, colateralii privilegiati avand
posibilitatea de a primi si imparti intre ei numai diferenta. Practic,din masa
succesorala se va scadea cota cuvenita
ascendentilor si abia apoi se va atribui
cota cuvenita colateralilor privilegiati. Deducem deci, o prioritate legala (
un drept prioritar ) in privinta modului in care culeg mostenirea ascendentii
privilegiati fata de colateralii privilegiati . Analizand acest sistem de
prioritati legale, constatam ca
ascendentii privilegiati nu cunosc decat prioritatea acordata sotului
supravietuitor, daca vin in concurs cu acesta. In celelalte situatii,
prioritatea o au ei, ascendentii privilegiati .
c.
Daca intreaga clasa a doua de mostenitori vine in concurs cu sotul
supravietuitor, din intreaga mostenire se va scadea
cota cuvenita acestuia( adica 1/3), cu prioritate. Din restul ( respectiv din 2/3) se va scadea cota cuvenita ascendentilor
privilegiati, in functie de numarul lor, ca si a doua prioritate, iar abia apoi
se va atribui diferenta colateralilor privilegiati. Astfel, daca la mostenire
vine un singur parinte, acesta va primi o cota de 1/4 din 2/3 adica 2/12, iar
daca la mostenire vin ambii parinti acestia vor primi fiecare cate 2/12, deci
4/12 impreuna. Schema atribuirii mostenirii va fi, in acest caz, urmatoarea:
sotul supravietuitor primeste 1/3=2/6; un parinte primeste 2/12=1/6, urmand ca
restul de 3/6 ( adica jumatate) sa se imparta intre colateralii privilegiati;
doi parinti primesc 4/12=2/6, urmand ca restul de 2/6 sa se imparta intre
colateralii privilegiati.
d.
Daca numai ascendentii privilegiati vin
in concurs numai cu sotul supravietuitor, atunci cota acestuia, ce se va
scadea cu prioritate, este de ½, urmand ca cealalata jumatate sa se atribuie
ascendentilor privilegiati, in functie de numarul lor. Astfel, un singur
parinte venit la mostenire va fi beneficiarul intregii cote ramase, primind
deci 1/2, iar doi parinti vor imparti cota ramasa, primind fiecare care 1/4.
e.
daca o mostenire cunoaste concursul
sotului supravietuitor - ca si mostenitor legal - al descendentilor - ca si
mostenitori legali rezervatari
exheredati de defunct - al ascendentilor privilegiati si colateralilor
privilegiati - ca si clasa subsecventa chemata la mostenire ca urmare a
exheredarii, vom avea urmatoarea tehnica de calcul: in primul rand, din intreaga masa succesorala
se va scadea cota sotului supravietuitor ( care va fi de 1/4, calculata in
temeiul art 972 alin 2 ); in al doilea rand, se va calcula rezerva
descendentilor ( care va fi de 1/2x3/4=3/8); in al treilea rand se va scadea
din total ceea ce s-a atribuit sotului si descendentilor, pentru a se vedea
care este cota ce se va distribui clasei a doua [ 1/1 - (1/4+3/8)]= 1/1-5/8=
3/8.] ; in al patrulea rand, se va stabili care este cota cuvenita
ascendentilor privilegiati, in functie de numarul lor (1/4 x3/8=3/32 daca este un singur parinte, si 1/2x3/8=3/16 daca sunt ambii
parinti); abia in ultimul rand se va stabili partea cuvenita colateralilor
privilegiati si care va fi, practic, ceea ce a ramas dupa atribuirea cotelor celorlalti
mostenitori legali ( 3/4x3/8=9/32 daca au fost in concurs cu un
singur parinte, sau 1/2x3/8=3/16 daca au fost in concurs cu ambii parinti)
Daca dezmostenirea sa extins atat in privinta
descendentilor cat si a sotului supravietuitor, atunci acestuia din urma nu-i
va reveni decat rezerva sa de 1/8. La ea se va adauga rezerva descendentilor,
respectiv 3/8, astfel incat partea cuvenita intregii clase a doua de
mostenitori, adica restul, va fi de
jumatate din masa succesorala . Din aceasta parintii vor primi 1/4x1/2=1/8 daca
este unul singur sau 1/2x1/2=1/4 daca sunt ambii parinti. Diferenta de 3/8 sau
de ¼ se va imparti intre colateralii privilegiati.
f.
este posibil ca ascendentii privilegiati
sa vina in concurs si cu clase de mostenitori subsecvente, cu sau fara
concursul sotului supravietuitor . Astfel, in cazul in care defunctul (care nu are descendenti ) a lasat
un testament prin care a dispus dezmostenirea ascendentilor privilegiati si a
colateralilor privilegiati ( deci a intregii clase a doua de mostenitori legali
), ascendentii privilegiati, ca si
rezervatari, vor avea dreptul la rezerva pe care le-o da legea. In aceasta situatie, ascendentilor privilegiati li se va
atribui cota lor de rezerva, functie de numarul lor, colateralii privilegiati
vor fi inlaturati de la mostenire ca urmare a exheredarii, urmand sa chemam la
mostenire una dintre clasele urmatoare , a ascendentilor ordinari sau a
colateralilor ordinari Daca exista si sot supravietuitor, atunci cota lui se va
calcula cu precadere, ca si cum ar veni in concurs numai cu ascendentii
privilegiati ( adica 1/2 din masa succesorala) dupa care, din diferenta, se va calcula rezerva ascendentilor ( care va
fi de 1/8 din 1/2 = 1/16 daca este un singur parinte, si 1/4 din 1/2 = 1/8 daca
sunt doi parinti ), urmand ca abia in ultima instanta sa se atribuie cota
clasei a III a sau a IV a de mostenitori, aceasta cota reprezentand practic
ceea ce ramane dupa atribuirile facute conform regulilor anterioare. (respectiv 7/16 daca a existat un singur ascendent
privilegiat sau 3/8 daca au existat doi ascendenti privilegiati ). Daca nu
exista un sot supravietuitor, atunci se va calcula rezerva cuvenita
ascendentilor , in functie de numarul lor ( adica 1/8 daca este un singur
parinte sau 1/4 daca sunt doi parinti )
iar apoi se va atribui diferenta urmatoarei clase chemate la mostenire.
g.Ascendentii
privilegiati vor culege mostenirea numai in nume propriu,
reprezentarea nefunctionand in cazul lor. Prin urmare, regula generala este ca
ei vor imparti mostenirea in parti egale, ca rude de grad egal, facandu-se
aplicarea principiului stabilit de art 964 alin 4 NCC
COLATERALII
PRIVILEGIATI
Prin aplicarea art. 963 alin 2, colateralii
privilegiati vin la mostenire numai pana
la gradul 4 inclusiv, in nume propriu sau prin reprezentare, ceea ce
inseamna la vocatia la mostenire a acestora este limitata pana la categoria
stranepotilor de frate/sora. Orice alta posibilitate, in afara de a ne limita
la gradul 4 inclusiv, in temeiul mostenirii legale, este exclusa. Rudele de
grad mai indepartat vor putea veni la mostenire numai ca efect al vointei
defunctului, exprimata prin testament, deci in calitate de mostenitori testamentari,
iar nu in calitate de mostenitori legali . Analizam sumar situatiile ce se pot
intalni in practica :
a.
Ei
pot culege mostenirea ( sau partea de mostenire ) singuri, fara concursul
ascendentilor privilegiati, in cazul in care acestia nu indeplinesc
conditiile legale pentru a mosteni, in conformitate cu prevederile art 979 alin
2 NCC . Daca singurii mostenitori din
clasa a doua sunt colateralii privilegiati, acestia vor imparti intreaga
mostenire ( sau parte de mostenire ) cuvenita clasei a doua, dupa regulile pe
care le vom analiza mai jos.
b.
In cazul in care la mostenire,
colateralii privilegiati suporta concursul ascendentilor privilegiati, partea
ce le va fi atribuita se va calcula dupa scaderea cotei cuvenita ascendentilor
privilegiati, in functie de numarul acestora. Prin urmare, colateralii
privilegiati vor face fata prioritatii legale a ascendentilor privilegiati,
partea cuvenita lor neputand reprezenta decat restul mostenirii, ramas dupa
atribuirea cotei parintilor. Astfel, daca la mostenire, impreuna cu colateralii
privilegiati vine un singur parinte, partea colateralilor va fi de 3/4, iar
daca la mostenire vin doi parinti, partea colateralilor va fi de 1/2. Putem
spune asadar ca drepturile colateralilor privilegiati sunt subsidiare fata de
ale ascendentilot privilegiati, iar aceasta ordine de prioritate stabilita de
lege este de fapt un rezultat al exceptiei de la principiul conform caruia in
cadrul aceleiasi clase rudele de grad mai apropiat inlatura rudele de grad mai
indepartat. Ori, in cadrul clasei a doua, rudele de grad mai apropiat (
parintii defunctului) nu inlatura de la mostenire pe cele de grad mai
indepartat ( fratii, nepotii si stranepotii de frate ), dar primesc partea
ce li se cuvine cu prioritate.
c.
In cazul in care intreaga clasa a doua de mostenitori vine in concurs cu
sotul supravietuitor, colateralii privilegiati vor avea de suportat
culegerea cu prioritate a partii cuvenite sotului supravietuitor, apoi
culegerea tot cu prioritate a cotei
cuvenite ascendentilor, si abia in ultimul rand
li se va calcula si atribui cota lor din mostenire. Cota culeasa de
intreaga clasa a doua de mostenitori in aceasta situatie este de 2/3, din care
se va scadea partea cuvenita unui parinte (1/4 din 2/3 =2/12= 1/6) sau partea
cuvenita ambilor parinti (1/2 din 2/3 = 2/6), rezultand ca fratii/surorile
defunctului si descendentii acestora vor putea primi si imparti intre ei
1/2 din masa succesorala atunci cand ,
in afara sotului supravietuitor, la mostenire vine un singur parinte, sau 1/3
atunci cand la mostenire vin ambii parinti ai defunctului.
d.In
situatia in care la mostenire sunt chemati numai
colateralii privilegiati in concurs cu sotul supravietuitor, atunci cota
cuvenita acestuia din urma va fi de 1/2
din masa succesorala, urmand ca restul de 1/2 sa se imparta intre
colateralii privilegiati, in functie de numarul acestora si de celelalte reguli
care le sunt aplicabile
e.
Ipoteza speciala in care la mostenire sunt chemati sotul supravietuitor,
descendentii - ca si mostenitori legali rezervatari exheredati de defunct - si
clasa a doua de mostenitori - ca si mostenitori chemati sa culeaga mostenirea
in urma dezmostenirii - va determina acelasi mod de lucru pe
care l-am analizat mai sus. Astfel, in aceasta situatie, colateralii
privilegiati vor suporta calculul prioritar al cotei sotului supravietuitor,
apoi calculul deasemenea prioritar al rezervei descendentilor, urmat de
calculul cotei atribuite ascendentilor privilegiati, urmand ca partea lor sa
fie calculata si atribuita abia in ultima instanta. Asadar, intai se va scadea
cota cuvenita sotului supravietuitor, respectiv 1/4, calculata conform art. 972
alin 2 NCC. La aceasta se va adauga rezerva descendentilor, adica 3/8 din masa
succesorala. Rezula ca cea de-a doua clasa de mostenitori va avea dreptul sa
primeasca, impreuna, 3/8 din masa succesorala. Din aceasta se va scadea cota
ascendentilor privilegiati, in functie de numarul lor, respectiv 1/4x3/8=3/32
daca este un dingur parinte si 1/2x3/8=3/16 daca sunt ambii parinti. Prin
urmare, cota cuvenita colateralilor privilegiati va fi de 3/4x3/8=9/32 daca
suporta concursul unui singur parinte si de 1/2x3/8=3/16 daca sunt ambii
parinti.
Daca dezmostenirea sa extins atat in privinta
descendentilor cat si a sotului supravietuitor, atunci acestuia din urma nu-i
va reveni decat rezerva sa de 1/8. La ea se va adauga rezerva descendentilor,
respectiv 3/8, astfel incat partea cuvenita intregii clase a doua de
mostenitori va fi de jumatate din masa succesorala . Din aceasta parintii vor
primi 1/4x1/2=1/8 daca este unul singur sau 1/2x1/2=1/4 daca sunt ambii
parinti. Rezulta ca fratii/surorile defunctului vor putea primi 3/8 daca vin in
concurs cu un singur parinte sau 1/4
daca vin in concurs cu ambii parinti.
f.Partea
cuvenita colateralilor privilegiati este diferita in functie de faptul ca vin
la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare, precum si in functie de
faptul ca sunt frati buni cu defunctul sau sant frati numai de mama ori numai
de tata. Discutia care urmeaza se refera la impartirea
mostenirii, fie in mod egal, fie pe linii sau pe tulpini, dupa caz. Prin
urmare, vom avea de discutat urmatoarele
situatii :
-In
cazul in care colateralii privilegiati vin la mostenire in nume propriu si sunt
frati buni, conform prevederilor art 981 alin 1 NCC
, mostenirea se va imparti intre acestia in mod egal, dupa principiul cunoscut
al impartirii egale intre mostenitori de grad egal .
-In
cazul in care colateralii privilegiati vin la mostenire in nume propriu si sunt
frati buni ( si de mama si de tata) sau sant frati consangvini ( numai dupa
tata ) ori uterini ( numai dupa mama), mostenirea se va imparti intre ei pe
linii, in conformitate cu prevederile art 981 alin 3 si 4
NCC. Astfel, mostenirea defunctului se va imparti pe doua linii : cea materna
si cea paterna. Fratii dupa mama vor
culege mostenirea numai pe linia materna, fratii dupa tata vor culege
mostenirea numai pe linia paterna , iar fratii buni vor culege mostenirea pe
ambele linii. Rezultatul final va exprima o exceptie de la principiul
impartirii egale a mostenirii intre rudele de grad egal , intrucat fratii buni
vor avea o cota mai mare decat fratii consangvini ori uterini, desi sunt rude
de grad egal. Aceasta exceptie se
manifesta numai in privinta rezultatului final al calculului, impartirea in
cadrul fiecarei linii facandu-se totusi in mod egal . Precizam ca renuntarea
unuia dintre fratii consangvini sau uterini va profita celor cu care ar fi
venit la mostenire pe linia sa, materna sau paterna, iar renuntarea unuia
dintre fratii buni va profita tuturor colateralilor, pe ambele linii.
Sa analizam urmatorul exemplu,
pentru o mai buna intelegere : defunctul A lasa ca mostenitori un frate bun ( B
), doi frati uterini ( C si D )si trei frati consangvini ( E,F si
G ). Mostenirea se va imparti pe doua linii, egale intre ele : linia materna si
linia paterna. Pe linia materna vor veni la mostenire fratele bun, B, precum si
fratii uterini C si D , intre care jumatatea materna se va imparti in mod egal
, cate 1/3 din 1/2 = 1/6 pentru fiecare. Pe linia paterna vor veni la
mostenbire fratele bun, B, prtecum si fratii consangvini, E,F si G, intre care
linia paterna se va imparti in mod egal, cate 1/4 din 1/2 =1/8 pentru
fiecare. Constatam ca fratele bun a
cules mostenirea atat pe linia materna, luand 1/6, cat si pe linia paterna,
luand 1/8, deci in total 7/24. Fratii uterini
au primit cate 4/24 fiecare iar fratii consangvini au primit cate 3/24 fiecare.
Daca, in aceeasi ipoteza, fratele uterin C si fratele consangvin E renunta la
mostenire, inseamna ca linia materna se va imparti numai in doua parti,
corespunzatoare fratelui bun si fratelui uterin,iar linia paterna se va imparti
numai in trei parti, corespunzatoare fratelui bun si celor doi consangvini.
Daca, pentru aceeasi speta, fratele bun renunta la mostenire, el nu va mai
participa la impartirea dupa nici o linie, astfel incat fiecare se va distribui
numai in functie de numarul de frati pe care ii cuprinde.
-In
cazul in care colateralii privilegiati vin la mostenire prin reprezentare,
mostenirea sau partea de mostenire ce li
se cuvine se va se va imparti intre ei pe tulpina,
conform prevederilor art 981 alin 2 NCC,
dupa regulile de stabilire ale tulpinii consacrate de art 968 alin 2
NCC. Astfel, tulpina va fi data in functie de colateralul de gradul 2 care
culege mostenirea sau este reprezentat la mostenire. Vor fi aplicabile principiile statuate de alin 1, 3 si 4 ale
art 981. Astfel, daca este vorba numai de frati buni, tulpinile vor fi egale
intre ele. Daca, insa, este vorba de frati uterini/consangvini, tulpinile se vor
calcula ele insele pe linii. Astfel , in
primul rand se va face impartirea pe linii, apoi se va calcula partea ce se
cuvine fiecarui colateral privilegiat de gradul doi - care va constitui partea cuvenita fiecarei
tulpini - iar abia apoi se va proceda la impartirea efectiva a mostenirii. In
cadrul fiecarei tulpini, mostenirea se va imparti in mod egal intre
reprezentanti, daca acestia sunt rude de grad egal, sau deasemenea pe tulpina
daca mai exista indeplinite conditiile inca ale unei reprezentari .
Pentru o mai buna intelegere a
impartirii pe linii si tulpini, vom continua analiza pornind de la exemplul
anterior. Astfe, daca fratele bun ( B)
este predecedat, el va fi reprezentat la
mostenire de descendentii sai, iar cota pe care o vor imparti acestia va fi de
7/24, cat s-a calculat conform impartirii pe linii. Abia aceasta cota se va imparti
intre reprezentanti. Ceilalti frati/surori uterini si consangvini, care
constituie lelelalte tulpini, vor primi partile ce li se cuvin in urma
impartirii pe linii .
Un alt exemplu, pentru a intelege
mai bine afirmatia ultima pe care am facut-o, este urmatorul . Defunctul A a
lasat ca mostenitori trei frati buni , B, C si D. Fratele B a murit inaintea
lui A lasand doi copii, E si F. Nepotul
de frate predecedat F a decedat si el inaintea lui A, lasand doi copii F1 si
F2. Mostenirea se va imparti astfel : Vom calcula numarul tulpinilor functie de mostenitorii de
gradul doi ( fratii ), si vom determina o
impartire in trei parti egale. Astfel, fratii in viata, C si D, vor
culege cate 1/3 din mostenire. Partea cuvenita fratelui predecedat , respectiv
1/3 , se va imparti in mod egal intre copiii
acestuia,E si F, care vor reprezenta la
randul lor doua tulpini, astfel incat fiecare ar beneficia de 1/2x1/3=1/6.
O cota de 1/6 va fi atribuita nepotului
de frate aflat in viata, E. Cealalta cota de 1/6 va fi la randul ei impartita
intre copiii nepotului de frate predecedat, F1 si F2, astfel incat acestia vor
primi fiecare cate o cota de 1/2x1/6=1/12.
DANIELA NEGRILA
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu