Cotele in care se
imparte mostenirea in cazul clasei a doua de mostenitori legali
Regulile dupa care
culeg mostenirea ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati
sunt stabilite de art 978-981 NCC. Distingem mai multe situatii.
a.
daca ascendentii privilegiati si
colateralii privilegiati vin la mostenire singuri, ei vor culege intreaga
masa succesorala impreuna, dupa regula
atribuirii intai a cotei parintilor si apoi a cotei colateralilor privilegiati.
Astfel :
-daca
la mostenire vine un singur parinte, el va primi 1/4 din mostenire iar
colateralii, impreuna, indiferent de numarul lor, 3/4 din mostenire ( aceasta impartindu-se
intre ei in mod egal , pe linii sau pe tulpini, dupa regulile analizate
anterior)
-
daca la mostenire vin ambii parinti, ei vor primi impreuna 1/2 din mostenire
iar colateralii, impreuna, indiferent de numarul lor, 1/2 din mostenire (aceasta
impartindu-se intre ei in mod egal, pe linii sau pe tulpini, dupa regulile
analizate anterior)
b.
daca ascendentii privilegiati si
colateralii privilegiati vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor,
acesta va primi o cota fixa de 1/3 din mostenire, calculata cu prioritate din
intreaga masa succesorala, iar clasa a doua de mostenitori va imparti restul de
2/3 din mostenire, dupa aceleasi criterii pe care le-am enuntat mai sus.
Astfel:
-
daca la mostenire vine un singur parinte, el va primi 1/4 din 2/3, respectiv
2/12 din mostenire, iar colateralii privilegiati vor primi impreuna 3/4 din
2/3, respectiv 6/12 mostenire
-
daca la mostenire vin ambii parinti, ei vor primi impreuna 1/2 din 2/3,
respectiv 2/6 din mostenire, iar colateralii privilegiati vor primi impreuna
restul de 1/2 din 2/3, respectiv 2/6 din mostenire
c.
daca ascendentii privilegiati vin
singuri la mostenire, ei vor culege intreaga masa succesorala, care fie se
va atribui integral parintelui venit singur la mostenire fie se va imparti in mod egal intre cei doi
parinti care vin impreuna la mostenire
d.
daca ascendentii privilegiati vin la
mostenire in concurs cu sotul supravietuitor, acesta din urma va primi o
cota fixa de 1/2 din mostenire, iar cealalta cota de 1/2 se va atribui
parintilor defunctului. Daca mostenitor este un singur parinte, el va culege
intreaga parte ramasa, respectiv 1/2. Daca mostenitori sunt ambii parinti, ei
vor culege cate 1/2 din 1/2, respectiv 1/4 fiecare.
e.
daca numai colateralii privilegiati vin
la mostenire, singuri, fara concursul altcuiva, ei vor imparti intreaga
masa succesorala, dupa regulile pe care le-am analizat anterior.
f.
daca la mostenire vin colateralii
privilegiati in concurs cu sotul supravietuitor, acesta din urma va primi o
cota fixa de 1/2 din mostenire, iar cealalta cota de 1/2 se va imparti intre
colateralii privilegiati, asa cum am spus, urmand regulile impartirii egale, pe
linii sau pe tulpini, dupa caz.
g. in situatia speciala
a concursului dintre clasa I si clasa a doua de mostenitori,
intervenita in mod exceptional in urma exheredarii descendentilor, vom putea
intalni in practica urmatoarele situatii :
-
exista concursul sotului supravietuitor, al descendentilor rezervatari, al unui
parinte si al colateralilor privilegiati: cota sotului supravietuitor va fi de 1/4
= 8/32; rezerva descendentilor va fi de
1/2x3/4=3/8=12/32; cota parintelui va fi de 1/4x3/8=3/32; cota
colateralilor privilegiati va fi de 3/4x3/8=9/32
-exista
concursul sotului supravietuitor, al descendentilor rezervatari, a doi parinti
si al colateralilor : cota sotului supravietuitor va fi de 8/32 (1/4); rezerva
descendentilor va fi de 1/2x3/4=3/8=12/32; cota parintilor va fi de 1/2x3/8=3/16=6/32;
cota colateralilor privilegiati va fi de 1/2x3/8=3/16=6/32.
-
exista concursul sotului supravietuitor, al descendentilor rezervatari si numai
al ascendentilor privilegiati ori numai al colateralilor privilegiati : cota
sotului supravietuitor va fi de 8/32( 1/4); rezerva descendentilor va fi de 1/2x3/4=3/8=12/32;
cota parintilor sau a colateralilor privilegiati va fi de 12/32
-exista
concursul descendentilor rezervatari, al unui parinte si al colateralilor
privilegiati : rezerva descendentilor va fi de 1/2x3/4=3/8=12/32; cota
parintelui va fi de 1/4x5/8=5/32; cota colateralilor privilegiati va fi de
3/4x5/8=15/32
-
exista concursul descendentilor rezervatari, a doi parinti si al colateralilor : rezerva
descendentilor va fi de 1/2; cota ambilor parinti va fi de
1/2x1/2=1/4; cota colateralilor privilegiati va fi de 1/4
-
exista concursul descendentilor rezervatari si , separat, fie al ascendentilor
privilegiati, fie al colateralilor privilegiati : rezerva descendentilor va fi
de 1/2; cota atribuita ascendentilor privilegiati sau colateralilor
privilegiati va fi de 1/2.
Temeiul juridic al
drepturilor succesorala ale ascendentilor si colateralilor privilegiati:
Ascendenti privilegiati si
colaterali privilegiati :
-
Daca vin singuri la mostenire : art. 976
si art. 978
-
Daca vin la mostenire in concurs cu
sotul supravietuitor : art. 976, art. 977 alin 1 si art. 978
Ascendenti privilegiati :
-
Daca vin singuri la mostenire : art. 976
, art. 979 alin 1 si art. 980
-
Daca vin la mostenire in concurs cu
sotul supravietuitor; art 976, art. 977
alin 2, art. 979 alin 1 si art 980
Colateralii privilegiati :
-
Daca vin singuri la mostenire : art.
976, art. 979 alin 2, art. 981
-
Daca vin la mostenire in concurs cu
sotul supravietuitor : art. 976, art. 977 alin 2, art. 979 alin 2 si art 981
Caracterele juridice
ale clasei ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati
Ascendentii
privilegiati
a. sunt mostenitori
legali :
Drepturile
lor sunt stabilite prin efectul legii, ca si in cazul celorlalti mostenitori
legali. Temeiul instituirii ascendentilor privilegiati ca si mostenitori legali
il constituie rudenia, fie cea izvorata din filiatie, indiferent ca este vorba
de cea din casatorie, din afara casatoriei sau in urma reproducerii umane
asistate medical cu tert donator, fie
cea rezultata in urma adoptiei.
b. sunt mostenitori
sezinari
Sezina
este un alt beneficiu pe care legea il acorda ascendentilor privilegiati. In temeiul sau, acestia au posibilitatea de a
primi stapanirea de fapt a patrimoniului succesoral anterior emiterii
certificatului de mostenitor. In acelasi timp, ei vor putea administra acest
patrimoniu si vor putea exercita
depturile si actiunile defunctului.
c. sunt mostenitori
rezervatari
Conform
art. 1088 NCC, coroborat cu art 978 NCC, rezerva ascendentilor privilegiati
va fi de:
-
1/2 din 1/4, respectiv de 1/8, daca la mostenire vine un singur parinte
-
1/2 din 1/2, respectiv 1/4, daca la mostenire vin ambii parinti .
Cum
se va calcula aceasta rezerva ? Raspunsul se va da functie de situatia concreta
in care ne aflam . Astfel :
-
In cazul in care ascendentii vin la mostenire fara a suporta
concursul sotului supravietuitor, rezerva lor se va calcula din intreaga
mostenire, intocmai cum se calculeaza in aceasta situatie si cota care le
revine ascendentilor privilegiati . Prin urmare, situatia se va rezolva simplu,
atribuindu-se rezerva ascendentilor (
de 1/8 sau 1/4 ) si diferenta
atribuindu-se conform vointei defunctului exprimata prin testament
-
In cazul in care ascendentii vin la
mostenire in concurs cu sotul supravietuitor, indiferent daca acesta beneficiaza de cota sa ca si mostenitor legal sau numai de rezerva ce i se cuvine, din intreaga
mostenire se va atribui cota sotului cu intaietate, iar rezerva ascendentilor
privilegiati se va calcula numai din diferenta. Concluzia aceasta se impune,
practic, avandu-se in vedere reglementarea art. 977 NCC care stabileste cota
cuvenita clasei a doua de mostenitori in cazul concursului cu sotul
supravietuitor. Analizand textul, observam ca partea pe care legea o da clasei
a doua este de doua treimi din mostenire – daca vocatia succesorala concreta
apartine atat ascendentilor cat si colateralilor privilegiati – sau de o jumatate din mostenire – daca sunt
chemati la culegerea acesteia numai ascendentii privilegiati sau numai
colateralii privilegiati. Facand raportul cu
reglementarea legala a rezervei ( care spune ca aceasta este jumatate din cota cuvenita ca si mostenitor
legal ) consideram ca, atata vrema cat cota este stabilita dintr-o parte de 1/2
sau de 2/3 din mostenire , si rezerva trebuie calculata in acelasi mod.
Astfel,
putem avansa mai multe ipoteze de lucru:
-daca
defunctul care era casatorit, avand unul sau doi parinti in viata, a lasat un
testament altor persoane instituindu-le
legatari universali, acesta se va reduce, la cererea rezervatarilor mentionati,
in limita cotitatii disponibile. Nu va avea importanta daca vocatie succesorala
generala au si colateralii privilegiati intrucat acestia, nefiind rezervatari,
sunt exlusi de la mostenire, fiind lipsiti de vocatie succesorala concreta prin
vointa autorului. Daca respectivii colaterali privilegiati sau unii dintre ei
sunt tocmai beneficiarii testementului, ei vor avea vocatie succesorala
testamentara, de cea legala fiind lipsiti prin vointa defunctului. Acest lucru
nu este de natura, insa , sa-i prejudicieze pentru ca, beneficiind de
testament, cota pe care o primesc in concret este mai mare decat cea care li
s-ar fi cuvenit ca si mostenitori legali.
Prin urmare, se va calcula rezerva sotului
supravietuitor in functie de cota ce i s-ar fi cuvenit acestuia in concurs
numai cu ascendentii privilegiati, adica 1/2x1/2=1/4 din masa succesorala .
Rezerva ascendentilor privilegiati se va calcula numai din diferenta de 3/4
intrucat si cota sa legala, in concurs cu sotul supravietuitor, se stabileste
numai din ceea ce ramane dupa scaderea cotei cuvenite sotului. Asadar, daca
este un singur parinte rezerva sa va fi de ½ din ¼, respectiv 1/8, dar raportat
la diferenta de ¾, ceea ce inseamna ca rezerva de care beneficiaza el este de
1/8 din 3/4, respectiv 3/32. Daca sunt doi parinti, rezerva lor va fi de ½ din
½ respectiv 1/4, bineinteles raportat tot la diferenta de ¾, ceea ce inseamna
ca rezerva de care vor beneficia ei va fi de ¼ din ¾, respectiv 3/16. Cumuland
rezervele sotului supravietuitor si ale ascendentilor ajungem la urmatorul
rezultat : 1/4+3/32=11/32, daca este un singur parinte; 1/4+3/16=7/16=14/32,
daca sunt doi parinti. Prin urmare, cotitatea disponibila de care poate dispune
defunctul este de 21/32 daca la mostenire vine sotul supravietuitor si un
parinte, ca si mostenitori rezervatari, si respectiv 18/32 daca la mostenire
vine sotul supravietuitor si doi parinti ca si mostenitori rezervatari.
Un
alt mod de calcul, respectiv acela in care rezerva ascendentilor se scade tot
din intreaga masa succesorala este pe de o parte neconform cu prevederea legala
si pe de alta parte de natura sa incalce vointa dispunatorului intrucat
diminueaza cotitatea disponibila. In aceasta varianta, rezerva sotului
supravietuitor va fi de 1/2x1/2=1/4,
rezerva unui parinte, raportata la intrega masa succesorala, va fi de
1/8, iar rezerva a doi parinti, raportata tot la intreaga masa succesorala va
fi de 1/4. Rezulta ca cele doua rezerve cumulate vor fi de 1/4+1/8=3/8, daca
exista un singur parinte si respectiv 1/4+1/4=2/4=4/8 daca sunt ambii parinti.
Prin urmare, cotitatea disponibila va fi de 5/8=20/32 daca la mostenire vine
sotul si un singur parinte ca si mostenitori rezervatari, si respectiv de
4/8=16/32 daca la mostenire vine sotul supravietuitor si ambii parinti. Se
observa, comparand, ca se diminueaza cotitatea disponibila cu 1/32 respectiv cu
2/32 fata de modul de calcul anterior.
-daca
defunctul, casatorit fiind si avand unul sau doi parinti in viata, lasa
testement sotului supravietuitor, instituindu-l legatar universal, acesta se va
reduce in limita rezervei cuvenite ascendentilor. Deasemeni nu va avea
importanta daca exista sau nu colaterali privilegiati intrucat acestia sunt
inlaturati de la mostenire prin existenta unui testament care nu le beneficiaza.
In aceasta situatie, din intreaga masa succesorala se va scadea cota cuvenita
sotului in concurs cu ascendentii privilegiati, respectiv 1/2 din mostenire,
ramanand partea care legal s-ar atribui
clasei a doua, respectiv 1/2 din masa succesorala. Din aceasta se calculeaza
rezerva ascendentilor privilegiati, in functie de numarul lor, respectiv
1/8x1/2=1/16 daca este un singur parinte si 1/4x1/2=1/8=2/16 daca sunt doi
parinti. Cotele deja atribuite astfel vor insuma 1/2+1/16=8/16+1/16=9/16 daca
exista un singur parinte in concurs cu sotul supravietuitor si respectiv
1/2+2/16=8/16+2/16=10/16 daca exista doi parinti in concurs cu sotul
supravietuitor. Prin urmare, cotitatea disponibila de care va beneficia sotul
supravietuitor in calitatea sa de legatar al defunctului este de 7/16 daca vine
in concurs cu un singur parinte si respectiv de 6/16 daca vine in concurs cu
ambii parinti. Impartirea finala va avea urmatorul aspect: un singur parinte
primeste rezerva sa de 1/16 iar sotul supravietuitor 1/2+7/16=15/16; ambii
parinti primesc rezerva lor de 2/16 iar sotul supravietuitor primeste
1/2+6/16=14/16.
Celalalt
mod de calcul, in care rezerva parintilor se scade din intreaga masa
succesorala ar oferi urmatoarele rezultate. Partea cuvenita sotului
supravietuitor este de 1/2 din mostenire, deductibila din intreaga masa
succesorala. Rezerva ascendentilor, daca o deducem tot din intreaga masa
succesorala este de 1/8 pentru un parinte si 1/4 pentru ambii parinti. Inseamna
ca cele doua cote deja atribuite ar cumula 1/2+1/8=5/8 daca este un singur
parinte si respectiv 1/2+1/4=3/4 daca sunt doi parinti. Cotitatea disponibila
ar fi deci de 3/8 daca este un singur parinte si de 1/4 daca sunt doi parinti.
Aceasta, evident, redusa, se va atribui sotului supravietuitor in calitatea sa
de mostenitor testamentar. Impartirea finala a masei succesorale va fi
urmatoarea: un parinte primeste 1/8 din mostenire, iar sotul care este si
legatar al defunctului primeste 1/2+3/8=7/8; doi parinti primesc 1/4 din
mostenire iar sotul supravietuitor care este si legatar primeste 1/2+1/4=3/4. Repeta, aceasta a doua varianta de calcul nu ni se pare cea mai
potrivita intrucat nu se afla in deplin acord cu prevederile legale si este de
natura sa incalce vointa defunctului lasand o cotitate disponibila mai mica.
Ipoteza
analizata mai sus este aplicabila si atunci cand prin testament defunctul si-a
exheredat numai ascendentii privilegiati, numind un legatar care este o alta
persoana decat sotul supravietuitor.
d. vin la mostenire
in nume propriu
Faptul
ca ascendentii privilegiati vin la mostenire numai in nume propriu este o
chestiune fireasca. Reprezentarea , in cazul lor, ar fi insemnat chemarea la
mostenire a colateralilor privilegiati in alta calitate decat aceea pe care,
practic, o au in virtutea legii .
e. Reprezinta unul
dintre subiectii prezumtiei instituita de art 1091 alin 4 NCC, conform
careia, "instrainarea cu titlu oneros catre un descendent ori un ascendent
provilegiat sau catre sotul supravietuitor este prezumata a fi donatie daca instrainarea
s-a facut cu rezerva uzufructului,
uzului ori abitatiei sau in schimbul intretinerii pe viata ori a unei rente
viagere". Este vorba de o prezumtie relativa, care functioneaza "pana
la dovada contrara" si care este
deasemenea ineficienta in cazul in care beneficiarii sai au consimtit la
instrainare. In temeiul acestei
prezumtii, categoriile de acte precizate de lege vor fi analizate ca si
donatii, aplicandu-li-se regimul acestora in tot ceea ce priveste procedura
notariala a desbaterii mostenirii.
Colateralii
privilegiati
a. sunt mostenitori
legali
Sunt,
evident, dupa descendenti si parinti, socotiti a reprezenta categoria de rude
cea mai apropriata de defunct. Prin urmare, chemarea lor la mostenire este
stabilita prin lege, ca efect al rudeniei cu cel care a lasat mostenirea.
b. nu sunt mostenitori
sezinari
In
conformitate cu prevederile art 1127 NCC, colateralii privilegiati, in
calitatea lor de mostenitori legali
nesezinari, vor dobandi stapanirea de
fapt asupra patrimoniului succesoral precum si dreptul de a administra acest
patrimoniu numai in urma eliberarii certificatului de mostenitor, dar cu efect
retroactiv din ziua deschiderii
mostenirii .
c. nu sunt mostenitori
rezervatari
Aceasta
va insemna ca, in cazul existentei unor testamente facute de defunct in
favoarea altor persoane, colateralii privilegiati pierd drepturile pe care le
au, in virtutea legii, de a culege mostenirea, neavand beneficiul rezervei pe
care mostenitorii legali analizati anterior il au.
d. vin la mostenire un
nume propriu si prin reprezentare
Pentru
a acoperi nevoia de echitate intre colateralii privilegiati ai unui defunct, in cazurile in care unul dintre
acestia este impiedicat a mosteni in nume propriu din cauza predecesului sau a
nedemnitatii, legea acorda beneficiul
reprezentarii. Prin urmare, colateralii privilegiati vor putea culege
mostenirea defunctului atat venind in nume propriu, caz in care mostenirea se
va imparti egal intre ei, cat si prin reprezentare, caz in care mostenirea se
va imparti pe tulpini . Este de retinut deasemenea faptul ca, in cazul
reprezentarii, aceasta nu va opera decat pana la gradul 4 inclusiv .
DANIELA NEGRILA
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu