1.
Conform art. 966 alin. (1) NCC, coroborat cu prevederile art. 975 alin. (4) NCC
şi ale art. 981 alin. (2) NCC, reprezentarea succesorală se aplică în privinţa
clasei I a descendenţilor şi în privinţa colateralilor privilegiaţi, ca şi
moştenitori aparţinând clasei a doua. Astfel, vom putea vorbi de reprezentare în cazul descendenţilor copiilor
defunctului şi al fraţilor sau surorilor defunctului. Regulile generale rămân
aplicabile, astfel încât nu va exista nici o diferenţă după cum este vorba de
rudenia firească sau de cea rezultată în urma adopţiei, după cum nu va exista
nici o diferenţă de aplicare a regulilor reprezentării după cum este vorba de
fraţi buni, de fraţi consangvini ori de fraţi uterini. Diferenţierea în această
ultimă situaţie va fi dată doar de aplicarea împărţirii pe linii care se va
efectua în momentul în care se vor calcula tulpinile reprezentării.
De exemplu,
defunctul are doi fraţi buni, doi fraţi uterini şi trei fraţi consangvini.
Dintre aceştia, un frate bun, un frate uterin şi unul consangvin pot fi reprezentaţi
la moştenire, determinând o împărţire pe tulpini. Prima operaţiune care se va
face, însă, într-o astfel de speţă este
împărţirea moştenirii pe două linii egale între ele, una paternă şi una
maternă. Pe linia paternă vor veni cei doi fraţi buni şi cei trei fraţi
consangvini, astfel încât respectiva cotă de 1/2 se va împărţi în 5 părţi,
fiecare frate luând 1/2 din 1/5=1/10. Pe linia maternă vor veni cei doi fraţi
uterini şi cei 2 fraţi buni, astfel încât respectiva jumătate se va împărţi în
4 părţi, fiecare frate luând 1/2 din 1/4=1/8. Se va calcula partea care-i
revine fiecărui frate, astfel: cei doi fraţi uterini vor primi câte 1/8 (=5/40)
fiecare; cei trei fraţi consangvini vor primi câte 1/10 (=4/40) fiecare; cei
doi fraţi buni vor primi 1/10(=4/40) de pe linia paternă şi 1/8(5/40) de pe
linia maternă, astfel încât vor cumula 9/40 fiecare din masa succesorală.
Tulpina care se cuvine fiecărui frate se va calcula în funcţie de cota
stabilită în urma împărţirii pe linii, conform celor de mai sus, astfel încât
rezultă că în asemenea cazuri împărţirea pe tulpini este subsecventă
împărţirii pe linii. Astfel, fraţii buni vor avea câte o tulpină
echivalentă cu 9/40 din moştenire, fraţii uterini vor avea o tulpină
echivalentă cu 5/40 fiecare iar fraţii consangvini vor avea o tulpină
echivalentă cu 4/40 fiecare.
2.
În cadrul reprezentării succesorale vom avea două elemente : cel reprezentat,
pe de o parte , şi reprezentantul, pe de altă parte. Cu privire la ei se vor aplica deasemenea regulile
generale stabilite de art. 963 alin. (2) NCC, astfel încât în privinţa
descendenţilor reprezentarea se va aplica indiferent de gradul de rudenie cu
defunctul, iar în privinţa colateralilor privilegiaţi reprezentarea se va
aplica numai până la gradul 4 inclusiv. Astfel, vom face următoarele aprecieri:
a)
Reprezentatul poate fi orice descendent al defunctului, indiferent că este
moştenitor de gradul 1 sau de un alt grad, inferior. Dacă sunt întrunite
condiţiile reprezentării, orice moştenitor care face parte din clasa I a
descendenţilor poate avea calitatea de reprezentat, fără limită cu privire la
gradul său. În privinţa colateralilor privilegiaţi, calitatea de
reprezentat o pot avea fraţii/surorile defunctului - moştenitori de gradul 2 -
precum şi nepoţii de frate/soră - moştenitori de gradul 3. Dincolo de
această limită nu se va mai pune problema calităţii de reprezentat întrucât gradul
următor, al patrulea, va aparţine reprezentantului, iar el este limita
maximă a vocaţiei succesorale a colateralilor privilegiaţi.
b)
Reprezentantul poate fi de asemenea orice descendent al defunctului, fără
limită de grad. În situaţia colateralilor privilegiaţi, însă, vom fi
limitaţi de gradul al patrulea, astfel încât
reprezentant va putea fi numai strănepotul de frate/soră al defunctului.
3.
Mecanismul de operare al reprezentării constă în aceea că moştenitorul de grad
mai îndepărtat, reprezentantul, urcă în drepturile autorului său,
reprezentatul, şi culege partea de moştenire ce s-ar fi cuvenit acestuia. Reprezentantul va avea toate drepturile pe care le-a
avut reprezentatul dacă nu ar fi fost decedat sau nedemn de a moşteni. În lipsa
instituţiei reprezentării, reprezentantul nu ar fi putut moşteni. Dacă sunt,
însă, îndeplinite condiţiile reprezentării, acesta va primi partea de moştenire
ce s-ar fi cuvenit reprezentatului, fără a putea schimba vreuna dintre regulile
impuse de lege.
4.
Conform art. 966 alin. (2) NCC, reprezentarea succesorală va opera „în toate
cazurile”, fără a se face vreo deosebire după cum reprezentanţii sunt rude de
acelaşi grad sau de grade diferite cu defunctul. Aceasta înseamnă că va fi vorba de reprezentare
succesorală atât în privinţa moştenitorilor de gradul 1 cât şi în privinţa
moştenitorilor aparţinând gradelor următoare, sub rezerva de a fi îndeplinite
condiţiile cerute de lege pentru a se putea aplica reprezentarea.
Pentru
a explica vom lua următorul exemplu: un defunct are trei copii, A, B şi C,
dintre care doi, B şi C sunt predecedaţi. Aceştia la rândul lor au avut şi ei
copii, după cum urmează : B a avut doi
copii, b1 şi b2, ambii aflaţi în viaţă; C a avut doi copii, c1 şi c2, însă unul
dintre ei, c1, este şi el predecedat având la rândul său doi descendenţi, c3 şi
c4. Reprezentarea succesorală va opera atât în privinţa copiilor defunctului, B
şi C - moştenitori de gradul 1 - cât şi în privinţa nepotului c1 - moştenitor de gradul al doilea. Prin
urmare, vom avea o primă împărţire a moştenirii pe trei tulpini, în raport de
cei trei copii pe care i-a avut defunctul. Prima tulpină se va atribui fiului
aflat în viaţă, A, iar celelalte două tulpini se vor atribui către cei doi
copii predecedaţi, B şi C. Pe tulpina fiecărui fiu predecedat se vor alcătui
atâtea ramuri câţi descendenţi are fiecare. În cazul fiului predecedat ai cărui
descendenţi sunt în viaţă, B, părţile de moştenire se vor atribui nepoţilor b1
şi b2 - rude de gradul 2 . În cazul fiului predecedat, C, care a avut la rândul
său doi copii, dintre care un copil, c1,
care nu poate moşteni (întrucât este predecedat), se va relua aplicarea reprezentării
succesorale în raport de nepotul care nu poate moşteni şi se vor chema la moştenire descendenţii
acestuia, c3 şi c4 - rude de gradul 3. Ca urmare, se va atribui partea ce i se
cuvine nepotului aflat în viaţă, c2, iar partea ce ar fi trebuit culeasă de
către nepotul c1 se va împărţi între descendenţii săi, c3 şi c4 în urma şi ca
efect al reprezentării.
DANIELA NEGRILA
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu