vineri, 4 mai 2012

DATA SI LOCUL DESCHIDERII MOSTENIRII


DATA DESCHIDERII MOŞTENIRII :                                                              
Este reprezentată de momentul decesului unei persoane  ( art. 954 alin 1 NCC)
1. Moartea persoanei fizice reprezintă momentul încetării atât a capacităţii de folosinţă a acesteia ( art 35 NCC ) cât şi a capacităţii sale de exerciţiu. Pe cale de consecinţă, este prilejul cu care toate drepturile şi obligaţiile persoanei fizice, nemaiputând fi exercitate de către titularul lor, se sting  sau se transmit către moştenitori.
2. Se vor avea în vedere cele doua situaţii prevăzute de lege : moartea fizic constatată  şi moartea judecătoreşte declarată . În ambele  situaţii, dovada decesului se va face cu certificatul de deces.  Acesta reprezintă înscris  autentic, având forţa probantă stabilită prin lege pentru această categorie de acte. Reglementarea actelor de stare civilă este dată de art 98-103 NCC.
3. Certificatul de deces  trebuie să cuprindă în mod obligatoriu numele şi prenumele defunctului, CNP-ul acestuia, data morţii ( an, luna, zi), precum şi ultimul domiciliu pe care acesta l-a avut .
- Pentru cetăţenii români decedaţi în România, dovada decesului se va face cu certificatul de deces  eliberat în condiţiile precizate mai sus.
- Pentru cetăţenii români  decedaţi în străinătate, dovada decesului se va face cu actul de deces eliberat de autorităţile străine transcris la oficiul stării civile competent din România .
- Pentru cetăţenii străini decedaţi în România , dovada decesului se face cu certificatul de deces emis de autoritatea română competentă, fără a mai fi necesară îndeplinirea unei alte formalităţi
- Pentru cetăţenii străini decedaţi în străinătate ,  dovada decesului se va face cu actul de deces emis de autoritatea străină competentă, apostilat sau supralegalizat, după caz .  
- Moartea fizic constatată : nu comportă probleme deosebite şi va fi dovedită în felurile mai sus aratate.
- Moartea judecătoreşte declarată : este reglementată de art. 49-57 NCC, iar soluţionarea cererii de declarare judecătorească a morţii se face potrivit normelor codului de procedură civilă. Se dovedeşte cu hotărârea judecătorească de declarare a morţii rămasă definitivă. Data decesului va fi cea  stabilită ca dată a morţii prin respectiva hotărâre judecătorească( data prezumată a morţii ). Pe baza hotărârii judecătoreşti, serviciul de stare civilă  va elibera certificatul de deces.
4. Data morţii prezintă o importanţă juridică deosebită, sub următoarele aspecte:
- Legea aplicabilă moştenirii : Sub aspectul dreptului material, se va aplica legea în vigoare la data decesului persoanei. Sub celelalte aspecte ( respectiv procedura succesorală actele juridice de acceptare ori renunţare la moştenire, efectuarea partajului între moştenitori ) se va aplica legea în vigoare la momentul îndeplinirii lor .
- Succesibilii defunctului, capacitatea lor succesorală precum şi drepturile pe care le au asupra moştenirii  se stabilesc în funcţie de această dată
- Reprezintă data de la care începe să curgă termenul de opţiune succesorală
- Momentul transmiterii patrimoniului către moştenitori este cel al deschiderii moştenirii, declaraţia de acceptare nefiind decât o consolidare retroactivă a acestor drepturi
- Actul de renunţare la moştenire va opera de asemenea cu efect retroactiv, până la data decesului
- Compunerea masei succesorale este cea din momentul deschiderii moştenirii, respectiv cea existentă la data decesului persoanei .
- Validitatea actelor juridice asupra moştenirii  este subordonată datei deschiderii moştenirii

          LOCUL DESCHIDERII MOŞTENIRII
 
Îl reprezintă  ultimul domiciliu al defunctului ( art. 954 alin 2 NCC ).
1. Această regulă este justificată de interesul practic pe care îl reprezintă, întrucât locul ultimului domiciliu al defunctului reprezintă temeiul stabilirii competenţelor în toate problemele care sunt  subsumate moştenirii .
Facem precizarea că , în materie de moştenire, regulile de competenţă sunt excepţionale, imperative  şi absolute,  ultimul domiciliu al defunctului fiind de natură a determina o competenţă exclusivă, de la normele căreia nu se poate admite nici o abatere.
Însă, în cazul în care ultimul domiciliu nu este cunoscut sau nu este pe teritoriul României,  art. 954 alin 3 NCC stabileşte o serie de reguli privind competenţa de soluţionare a cauzei succesorale respective. Considerăm că, fiind vorba de situaţii speciale, în care ultimul domiciliu, nefiind cunoscut sau neaflându-se pe teritoriul României,  nu poate fi luat în considerare ca şi loc de stabilire a competenţei de dezbatere a moştenirii şi de soluţionare a tuturor celorlalte aspecte legate de moştenire, normele prevăzute de art 954 alin 3 NCC reprezintă reguli de competenţă alternativă. Ceea ce spunem aici nu este de natură să contravină competenţei exclusive şi absolute determinată de locul ultimului domiciliu al defunctului. Acesta este şi rămâne regula imuabilă, de la care nu se poate deroga. Articolul despre care vorbim şi pe care îl vom analiza mai jos, stabileşte anumite reguli aplicabile tocmai în situaţia în care ultimul domiciliu nu poate fi folosit ca şi etalon de stabilire a competenţei, întrucât el fie că nu există  fie că nu este situat în România.  Practic, alin 3 al art 954 NCC stabileşte regulile ce se vor urma  în cazurile speciale în care ultimul domiciliu nu este cunoscut sau nu se află pe teritoriul României. Pentru considerentele pe care le vom analiza mai jos, afirmăm că aceste reguli reprezintă o excepţie de la normele generale, justificată prin aceea că aplicarea lor este limitată strict la anumite situaţii excepţionale. Astfel stând lucrurile, pentru aceleaşi considerente pe care le vom argumenta mai jos,  afirmăm că ele reprezintă , aşa cum am mai spus, norme de competenţă alternativa.
2. Dovada ultimului domiciliu  se face cu certificatul de deces , atât în cazul morţii fizic constatate cât şi în cazul morţii judecătoreşte declarate.
- Pentru cetăţenii români sau străini decedaţi în România, dovada ultimului domiciliu se va face cu certificatul de deces  emis de autoritaţile române competente
- Pentru cetăţenii români decedaţi în străinătate,  dovada ultimului domiciliu se va face cu certificatul de deces emis de autoritatea străină competentă, transcris de către oficiul de stare  civilă competent
- Pentru cetăţenii străini decedaţi în străinătate,  dovada ultimului domiciliu se va face  cu certificatul de deces emis de autoritatea străină competentă, apostilat sau supralegalizat
3. Domiciliul persoanei este definit de art 87 NCC şi reprezintă locuinţa sa principală .
Observaţii :
- Acesta este aşa-zisul domiciliu de drept comun, care are relevanţa în ceea ce priveşte  stabilirea ultimului domiciliu al unui defunct .
- Nu are importanţă, din punctul de vedere al notarului public instrumentator al unei cauze succesorale,  reşedinţa pe care a avut-o persoana, definită de art 88 NCC ca fiind locuinţa secundară a persoanei, nici chiar prin prisma  prezumţiei de domiciliu pe care o stabileşte art 90 NCC ( "reşedinţa va fi considerată domiciliu  când acesta nu este cunoscut"). Această prezumţie va opera ca şi temei al completării în certificatul de deces, de către funcţionarul de stare civilă competent,  a rubricii referitoare la ultimul domiciliu  al defunctului. Din  prisma notarului public, dovada ultimului domiciliu al defunctului se face numai cu certificatul de deces. În cazul în care ultimul domiciliu  nu este cunoscut     ( de exemplu, defunctul a fost nomad )  sau nu se află pe teritoriul României se vor aplica prevederile art. 954 alin 3 NCC.
- Chiar dacă alin 2 al art 954 NCC vorbeşte de hotărârea judecătorească declarativă a morţii  ca şi act cu care se poate face dovada ultimului domiciliu, aceasta  va fi  folosită  pentru dovedirea ultimului domiciliu în faţa serviciului de stare civilă competent a emite certificatul de deces. Pentru deschiderea procedurii succesorale notariale, se va utiliza certificatul de deces emis în baza respectivei hotărâri judecătoresti .
- Vom avea în vedere prevederile art. 92 NCC, art. 93 NCC si art 137 NCC  care stabilesc  domiciliul minorului atât ca regulă generală cât şi în situaţii speciale , chiar dacă faţă de notarul public dovada ultimului domiciliu se va face tot cu certificatul de deces, emis de către serviciul de stare civilă cu respectarea prevederilor de mai sus
- Nu va avea importanţă existenţa unui domiciliu profesional - reglementat de art 96 NCC - şi nici existenţa unui domiciliu ales anterior de către defunct - reglementat de art 97 NCC. Niciunul dintre aceste domicilii speciale nu vor putea fi considerate vreodată ca şi "ultim domiciliu" al unui defunct, cu prioritate faţă de domiciliul de drept comun, stabilit şi dovedit în condiţiile art 87 şi 91 NCC.  Nici chiar în ipoteza unei persoane care nu a avut ultimul domiciliu în România sau al cărei domiciliu este necunoscut nu se va putea face aplicarea celor două variante de domiciliu - profesional sau ales - întrucât în această materie există o reglementare juridică expresă şi explicită care nu permite nici o derogare.  Singura relevanţă a acestor tipuri de domiciliu în materia luată în discuţie ar putea fi data de existenţă la acel domiciliu a unor bunuri mobile sau de faptul că imobilul în care se stabilise domiciliu profesional sau ales să fi fost proprietatea defunctului. Chiar şi în această situaţie stabilirea competenţei se face în conformitate cu regulile art. 954 alin 3 NCC, pe care le vom analiza în cele ce urmează, iar nu în funcţie de existenţa unui domiciliu profesional sau ales al defunctului
4. Dacă ultimul domiciliu nu este cunoscut sau nu se află pe teritoriul României, regula pe care o impune noul cod civil - şi care se va aplica  tuturor procedurilor succesorale a căror dezbatere începe după data de 01.10.2011 - este de natură să simplifice modalitatea de stabilire a competenţei notarului public . Art. 954 alin 3 NCC precizează că locul deschiderii succesiunii este în circumscripţia notarului public cel dintâi sesizat , competenţa circumstanţiată sub aspectul existenţei în patrimoniul defunctului a bunurilor imobile sau mobile, după caz. Astfel, dacă în patrimoniul defunctului s-au aflat bunuri imobile, moştenirea se va deschide la locul din ţară aflat în circumscripţia notarului public cel dintâi sesizat, cu condiţia ca în acea circumscripţie să existe cel puţin un bun imobil . Dacă în patrimoniul defunctului nu s-au aflat bunuri imobile, moştenirea se va deschide la locul din ţară aflat în circumscripţia notarului public cel dintâi sesizat, cu condiţia ca în acea circumscripţie să se afle bunuri mobile. În cazul în care defunctul nu a avut bunuri , locul deschiderii moştenirii  este în circumscripţia notarului public cel dintâi sesizat .  Prevederea de faţă, după cum vedem , stabileşte care este locul deschiderii moştenirii  în cazul în care acesta nu se poate stabili avându-se în vedere regula generală a locului ultimului domiciliu. Este o prevedere aplicabilă în situaţii excepţionale, şi care comportă mai multe observaţii, după cum urmează :
Observaţii :
A. Prevederea legală nu comportă probleme în cazul în care defunctul nu a avut bunuri situate pe teritoriul României : competent este notarul public cel dintâi sesizat.  În practică, se vor putea întâlni asemenea situaţii atunci când este vorba de un defunct, cetăţean român sau străin, care  nu a avut ultimul domiciliul în România şi pentru  care se solicită un certificat de moştenitor de calitate, succesorii având interes să-şi dovedească această calitate în faţa diverselor autorităţi, institutii, etc .
B. În cazul în care, însa, defunctul a avut bunuri imobile pe teritoriul României, pot apărea conflicte de competenţă, locul deschiderii moştenirii putând  fi stabilit având în vedere următoarele opinii :
a. după o primă părere, competenţa va aparţine notarului public cel dintâi sesizat din cadrul circumscripţiei în care se află bunurile imobile, chiar dacă, anterior, a fost depusă o cerere la un alt notar public, în a cărei circumscripţie nu există bunuri imobile ci numai bunuri mobile. Asceastă opinie se bazează pe considerentul că regulile de competenţă stabilite de articolul  în discuţie sunt absolute, neputându-se deroga în nici un mod de la ele, iar stabilirea  ierarhiei de competenţă prin art. 954 alin 3 are la baza o ierarhizare a bunurilor, primordiale fiind cele imobile, iar cele mobile având doar caracter subsecvent faţă de acestea . Prin urmare, în cazul unui conflict de competenţă având la bază existenţa sau inexistenţa bunurilor imobile în patrimoniul defunctului, chestiunea va trebui soluţionată astfel : notarul public cel dintâi sesizat, în a cărei circumscripţie nu există decât bunuri mobile, va avea obligaţia să decline competenţa în favoarea notarului public cel dintâi sesizat în a cărei circumscripţie există bunuri imobile , acesta din urmă fiind în mod legal competent a soluţiona moştenirea respectivă întrucât legea îi acordă o competenţă prioritară. Argumentul pe care îl aducem în favoarea opiniei sus-arătate este textul de lege care spune că "în cazul în care în patrimoniul succesoral nu există bunuri imobile " locul deschiderii moştenirii  este în circumscripţia notarului public cel dintâi sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie să se afle bunuri mobile ale defunctului. Astfel, se consideră că cea de-a doua variantă de competenţă este condiţionată de  inexistenţa în masa succesorală a bunurilor imobile, pentru că în cazul existenţei acestora competenţa va aparţine notarului public din circumscripţia situării imobilelor. Dacă adoptăm acest punct de vedere, soluţia va fi cea din exemplul următor:
 A moare fără a avea domiciliul în România. El deţine un bun imobil în Bucureşti  şi mai multe bunuri mobile în diverse localităţi din România ( în Arad, Constanţa şi Timişoara ). Moştenitorii săi depun o cerere de deschidere a procedurii succesorale notariale la un notar public din Timişoara, acesta fiind practic primul notar sesizat. În momentul în care constată că în masa succesorală se află un imobil amplasat în Bucureşti, notarul public din Timişoara, chiar dacă a fost sesizat cel dintâi, va avea obligaţia să indrume partea să se adreseze cu o cerere unui notar public din Bucureşti şi să-şi decline competenţa în favoarea acestuia .
b. Într-o altă opinie, competenţa aparţine notarului public cel dintâi sesizat, indiferent dacă în circumscripţia sa se află  bunuri imobile sau mobile . Argumentul care se poate aduce în favoarea acestei opinii ar fi acela că art 954 alin 3 NCC stabileşte o competenţă alternativă, având  la bază regula principală a notarului public cel dintâi sesizat, posibilitatea stabilirii unei priorităţi în funcţie de categoria de bunuri aflate în patrimoniul defunctului având numai caracter orientativ şi nefiind de natură a crea o competenţă absolută, imperativă şi obligatorie .  Sunt de părere că această a doua opinie, din punct de vedere practic, este de natură să creeze mai putine probleme  , ceea ce este, fără îndoială, un  avantaj .  Din acest motiv consider că această ultimă opinie este cea care ar trebui utilizată în practică . Pentru exemplificare vom analiza speţa următoare :
A moare  fără a avea domiciliul în România. El deţine un imobil în Bucureşti şi mai multe bunuri mobile în Timişoara, Arad şi Constanţa. Moştenitorii săi depun o cerere de deschidere a procedurii succesorale la un notar public din Timişoara, menţionând că în masa succesorală se află numai bunurile mobile din cele 3 oraşe, fără a indica existenţa imobilului din Bucureşti. Notarul public soluţionează cererea şi eliberează certificatul de moştenitor, aplicând regulile de competenţă  ale art 954 alin 3 teza 2. Ulterior, moştenitorii constată că în masa succesorală se află şi imobilul situat în Bucureşti  şi se adresează notarului public instrumentator  solicitând eliberarea unui certificat de moştenitor suplimentar în care să fie  cuprins şi bunul imobil . Analizând cererea, notarul din Timişoara va fi pus în faţa următoarei dileme : Pe de o parte  este obligat să elibereze un certificat de moştenitor suplimentar, în condiţiile legii 36/1995. Pe de altă parte, analizând categoriile de bunuri existente în masa succesorală  şi făcând aplicarea opiniei anterioare, va constata că, dacă ar fi cunoscut existenţa imobilului  ar fi trebuit să se considere necompetent a soluţiona cauza şi să o transfere unui notar public din Bucureşti. Dacă va socoti aceste norme de competenţă imperative şi absolute, va fi obligat să considere că certificatul de moştenitor deja eliberat este lovit de nulitate absolută, nemaiputând prin urmare să elibereze un certificat de moştenitor suplimentar. Care ar fi finalitatea practică a acestei operaţiuni ? Niciuna . Care ar fi beneficiul pe care l-ar avea parţile dintr-o asemenea aplicare a legii ? Niciunul . Scopul şi finalitatea legii nu sunt atinse dacă prin aplicarea ei se crează disfuncţii sociale . Câtă vreme nici un interes social major nu a fost încălcat, câtă vreme interesele particulare nu au fost prejudiciate, nu vedem nici un motiv pentru o aplicare in extremis a legii, cu atât mai mult  că  tocmai această aplicare este de natură a creea dificultaţi . 
În concluzie, faţă de cele analizate anterior, considerăm că este indicat să adoptăm cel de-al doilea punct de vedere, considerând că locul deschiderii moştenirii va fi locul din ţară aflat în circumscripţia notarului public cel dintâi sesizat, dacă în patrimoniul defunctului au existat bunuri imobile sau bunuri mobile, fără să dăm prioritate felului bunurilor, respectiv imobile şi abia apoi mobile.
În practică este însă recomandat ca notarul să depună toate diligenţele pentru a determina care sunt bunurile ce au aparţinut unui asemenea defunct, astfel încât moştenirea să fie  deschisă  după regulile art. 954 alin 3, în funcţie de categoria bunurilor aflate în masa succesorală. Prin urmare, dacă în masa succesorală se află bunuri imobile, este indicat ca notarul  cel dintâi sesizat să dezbată moştenirea numai dacă cel puţin unul dintre bunurile imobile se află în circumscripţia sa. De asemenea , dacă în masa succesorală există bunuri mobile, este indicat ca notarul cel dintâi sesizat să verifice atent inexistenţa imobilelor  şi abia apoi să-şi declare competenţa cu privire la dezbaterea moştenirii. În cazul în care moştenitorii  declară că nu există nici un fel de bunuri în masa succesorală, solicitând doar eliberarea unui certificat de calitate, notarul are obligaţia de a verifica atent dacă în  masa succesorală există sau nu bunuri şi abia apoi  să procedeze la deschiderea şi dezbaterea moştenirii. Apreciem aceasta întrucât cea mai indicata poziţie a notarului este aceea de a aplica în mod corect legea, iar  nu de a apela , în apărarea sa, atunci când intervin situaţii litigioase, la interpretări  şi analize care pot fi de cele mai multe ori contradictorii. Toate analizele pe care le-am făcut anterior cu privire la art 954 alin 3  sunt corecte şi , după părerea mea, aplicabile pentru a face faţă unor situaţii speciale. Aceasta nu înseamnă, însă, crearea unor asemenea situaţii speciale  ca urmare a unei greşite gestionări a cauzei succesorale. 
C. Nu este relevant dacă defunctul a avut mai multe bunuri imobile, situate în circumscripţii diferite, după cum nici criteriul valoric al bunurilor, mobile sau imobile, nu are relevanţă . Indiferent de situarea bunurilor sau de valoarea acestora, notarul public cel dintâi sesizat va fi competent să soluţioneze cererea, chiar dacă există şi alte bunuri imobile, amplasate în alte circumscripţii .
5. În cazul moştenirilor succesive, în care autorii au avut domicilii situate în circumscripţii diferite, de natură a determina competenţe notariale diferite, se va face aplicarea art 10 lit. b din legea 36/1995. În conformitate cu acesta, competenţa aparţine oricărui birou notarial situat în circumscripţia judecătoriei în care şi-a avut ultimul domiciliu acela dintre defuncţi care a decedat ultimul . Este o soluţie legală care-şi va dovedi oportunitatea şi utilitatea practică în situaţia retransmiterii dreptului de opţiune succesorală conform art 1105 NCC.

DANIELA NEGRILA

Notar public coordonator

Birou Notarial CONCORDIA


37 de comentarii:

  1. Va multumesc pt.raspunsuri! Voi lua legatura cu un notar din Suceava! Toate cele bune! Catalina M

    RăspundeţiȘtergere
  2. Buna ziua,
    Socrul meu a decedat in urma cu 9 luni iar singura avere care a ramas in urma defunctului consta intr-un autoturism Logan.Mentionez ca mostenitorii defunctului sunt:sotia acestuia precum si cei trei copii,iar 2 dintre ei sunt plecati in strainatate .Niciunul dintre copii nu este interesat de acest autoturism.Intrebarea mea este daca se poate trece autoturismul pe numele sotiei fara a deschide succesiune,si daca da in ce conditii?
    Va multumesc.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu, trebuie sa dezbateti succesiunea. Cei plecati in strainatate pot da declaratii de renuntare. Cel ramas in tara poate sa accepte mostenirea impreuna cu mama sa. Se poate face ulterior un partaj si autoturismul sa fie trecut numai pe numele sotiei

      Ștergere
  3. Buna ziua!

    Familia mea vrea sa faca dezbatere de mostenire, insa fiica unui unchi care a decedat nu vrea sa participe la succesiune, nici sa renunte la ea, deci am intrat in impas din cauza ei. Imi puteti da un raspuns in legatura cu situatia de mai sus?

    Multumesc.

    RăspundeţiȘtergere
  4. Buna seara!
    As dori sa stiu daca certificatul de mostenitor se poate emite in conditiile in care bunul imobil nu este declarat fiscal. Nu s-a solicitat certificat de atestare fiscala de la Impozite si Taxe Locale.

    RăspundeţiȘtergere
  5. Buna dimineata.Suntem doua surori care dorim sa facem succesiunea dupa mama noastra, decedata in 2001. Am inteles ca taxele sunt in functie de mai multe criterii( timpul trecut de la deces, in functie de valoarea proprietatii si altele). Am dori sa stim cu aproximatie cam cat ne va costa pe fiecare in parte sa dezbatem succesiunea. Mentionez ca locuim in sectorul 6, strada Rasadnitei.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu pot sa va spun taxele pana nu vad ce bunuri intra in masa succesorala. Va pot da detalii la telefon, dupa ce imi veti da si dvs detaliile de care am eu nevoie

      Ștergere
    2. In masa succesorala intra o proprietate de 1300 metri patrati, 200 mp constructie( cinci camere de caramida destul de vechi), iar restul teren.

      Ștergere
  6. Buna dimineata. Este recunoscut un testament olograf al mamei decedate la 01 martie 2012 scris de mana sa semnat dar nedatat? Sunt unul dintre cei sapte frati mostenitori.In ian.2013 am incheiat o conventie semnata cu pretentiile fiecaruia dintre noi,in care eu cedez partea mea unei surori bolnave fara surse materiale de intretinere.Ulterior o sora contesta acea intelegere.Este legal? Mentionez ca sora bolnava de epilepsie traieste intr-o manastire de sapte ani iar eu militez ca sa-i cumparam din mostenire pe numele ei un apartament iar cuantumul chiriei sa fie sursa ei de intretinere pe viitor.Sa va dea Dumnezeu sanatate!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Testatemtul olograf trebuie sa fie scris, semnat si datat de testatoare. Prin urmare, juridic vorbind, testamentul despre care vorbiti dvs nu este valabil, nefiind datat. El poate sa dea nastere numai unei obligatii naturale, morale, a mostenitorilor de a respecta vointa defunctei. Deci esentiala ar fi intelegerea dintre voi, fratii. Trebuie sa dezbateti mostenirea la notariat, sa acceptati partea care va revine si apoi sa o donati surorii despre care vorbiti. Aceasta mi se pare varianta cea mai usoara de rezolvare a problemei. Conventia despre care vorbiti poate fi valabila, dar numai in anumite conditii. Pentru a va da un raspuns corect trebuie sa o vad.

      Ștergere
  7. Va multumesc pentru promtitudine si amabilitate.Cu respect!

    RăspundeţiȘtergere
  8. Buna ziua. Matusa mea, Angela V. are 97 de ani. Sora sa, Ioana V a decedat lasand un testament olograf in favoarea unui necunoscut prin care ii lasa acestuia o casa. Cele 2 surori, matusa mea Angela si sora sa Ioana au mostenit fiecare cate o casa de pe urma defunctei lor mame in anul 1971. Arat ca mama acestora a decedat la Brasov, insa avea ultimul domiciliu in Bucuresti. In 1971, matusa mea a renuntat initial la mostenire in fata notariatului din Bucuresti, insa a introdus apoi o actiunea la Judecatoria Brasov (locul decesului mamei lor) prin care a solicitat revocarea declaratiei de renuntare la succesiune, actiune ce a fost admisa, sora sa Ioana, parata in acel dosar fiind de acord. Apoi s-a continuat dezbaterea succesiunii si ambele surori, matusa Angela si sora sa Ioana, au mostenit cele 2 case, iar in urma iesirii din indiviziune prin intelegere fiecare si-a pastrat cate o casa.

    Anul acesta, Dl. NB a actionat-o in judecata pe matusa mea solicitand sa se constate nulitatea sentintei de revocare a renuntarii la succesiune de la Judec Brasov intrucat instanta ar fi fost necompetenta conf art 14, nulitatea certif de mostenitor emis in 1972 si sa se constate ca el este si proprietarul casei matusii mele intrucat aceasta a renuntat la mostenire, iar sentinta de revocare nu este valabila. Reclamantul considera ca daca sora matusii mele, dna Ioana era proprietara si a celeilalte case i-ar fi lasat prin testament si aceasta casa.
    Va rog sa ne spuneti daca reclamantul are dreptate cand sustine ca instanta de la Brasov nu era competenta sa ia act de revocarea renuntarii la succesiune, in cond in care mama acestora a decedat la Brasov, iar sora matusii mele, dna Ioana, parata din acel dosar, avea domiciliu in Brasov.
    Va rog sa imi spuneti daca art 14 avea acelasi continut si in 1972?

    Va rog sa ne spuneti ce ar putea invoca matusa mea, lipsita de posib de a angaja un avocat, sa invoce ca sa nu ramana la varsta aceasta fara casa?
    In timpul vietii sale, niciodata sora matusii mele, dna Ioana nu a considerat ca este proprietara si a celeilalte case si nu s-a opus la actiunea de revocare a renuntarii la succesiune sau la emiterea certif de mostenitor

    Va multumesc.

    Andreea

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu cred ca acel domn va avea sorti de izbanda cu o astfel de actiune. Instanta din Brasov era, intr-adevar, necompetenta. Din 1972 si pana acum, insa, s-a prescris orice drept de acest fel. Matusa poate linistita, in lipsa de altceva, sa invoce uzucapiunea de 30 de ani.

      Ștergere
  9. Buna ziua, tatal meu a decedat anul trecut. Eu si cu sora mea (singurele descendente directe) am acceptat succesiunea la notar. As vrea sa va intreb daca exista un termen limita pentru a face dezbaterea succesiunii (initiata de sotia supravietuitoare) ? Ce se intimpla daca nu putem sa ne prezentam la convocarile notarului, avind in vedere ca locuim in strainatate? Se poate face aceasta dezbatare si dupa citiva ani? Obiectul principal al mostenirii este un apartament in care sotia supravietuitoare locuieste in present. Multumesc anticipat.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sfatul meu este sa dezbateti succesiunea in cel mult doi ani de la deces pentru ca, dupa acest termen, se plateste impozit de 1%, ceea ce face ca operatiunea sa fie mai oneroasa pentru dumneavostra.

      Ștergere
  10. In urma dezbaterii succesorale cei doi mostenitori legali,respectiv subsemnatul si sora mea, am primit in cote parti egale jumatate din patrimoniul defunctei,obtinand in acest sens CERTIFICAT DE MOSTENITOR.Exista insa neintelegeri privind modul cum se imparte proprietatea,respectiv o casa de 74mp,teren-curti-700mp si teren agricol-5000mp.Inteleg ca, pentru elucidarea neintelegerii sa facem un partaj succesoral voluntar la un notar public.Corect...?? Neexistand o intelegere amiabila anterioara,consider ca nici in acest caz problema nu se va rezolva....!? Ce ma sfatuiti sa intreprind pentru elucidarea cazului in speta ? Va multumesc anticipat pentru raspuns si solicitudine.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cel mai bine ar fi sa va intelegeti si sa partajati torul la notar. Daca nu se poate trebuie sa faceti un partaj prin instanta. Va atrag atentia insa ca este de durata si costisitor. Faceti tot ce puteti ca sa ajungeti la o intelegere si sa incheiati partajul la notariat

      Ștergere
  11. Tina

    Cererea prin care am solicitat efecuarea unui inventar a tuturor bunurilor defunctului, stabilirea masei succesorale , stabilirea cotelor de participare la obtinerea bunurilor comune , eliberarea certificatelor de mostenitor poate fi respinsa ca prematur introdusa in totalitatea ei? Mentionez ca a fost introdusa inainte de 1 an de la deces, dar eu consider ca pot cere oricand -dupa deces- inventarierea bunurilor sau stabilirea cotei de participare la obtinerea bunurilor. Si nu am reusit sa ne intelegem la notar cu sotia supravietuitoare.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Respinsa ca prematur introdusa? Trimiteti-mi pe e-mail motivarea unei astfel de sentinte. Este ciudat, astfel de cereri se pot respinge pentru multe motive. Poate instanta s-a referit la existenta incheierii eliberate de notar cu privire la deschiderea succesiunii. Poate s-a referit la incercarea de a va adresa inainte unui notar, ceea ce nu este tocmai legal . Poate s-a referit la procedura de informare in mediere. Toate aceste aspecte ar fi motive de respingere pentru prematuritate. Nu este grav, se poate remedia prin indeplinirea procedurii respective. Totusi, trimiteti motivarea ca sa o vad si eu.

      Ștergere
  12. Tina
    " intrucat termenul de optiune succesorala nu a expirat, iar parata X nu si-a exprimat dreptul de optiune succesorala ...., iar instanta nu a fost investita de catre niciunul dintre succesibili ca in temeiul art. 1113 NCC, pentru motive temeinice sa o oblige sa-si exercite dreptul de optiune succesorala intr-un termen mai scurt, stabilit de instanta, instanta apreciaza ca actiunea pendente , AVAND CA OBIECT DEZBATERE SUCCESORALA este prematur introdusa." Eu am cerut si proba cu martori, care nu mi-a fost admisa sau respinsa pt ca nici macar nu s-a intrat in fond.

    RăspundeţiȘtergere
  13. Tina
    A fost indeplinita procedura prealabila si cererea a fost depusa in decembrie 2012.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dezbaterea succesinii poate fi facuta prin instanta sau prin notariat. Nu trebuie sa investiti instanta numai dupa expirarea termenului de optiune succesorala. Ar trebui atacata aceasta hotarare

      Ștergere
  14. - Stimata Doamna,
    Am primit raspunsuri contradictorii la o problema juridica,astfel ca si in prezent
    nu stiu cum sa procedez concret.Pentru acest motiv apelez la bunavointa Dvs.
    In fapt; Sotul meu, cetateam iranian cu domiciliul in Bucuresti, a decedat in 2012.
    In timpul casatoriei , am construit o casa (parter si etaj) in Domnesti ( Ilfov ).In iunie
    2012 am formulat '' Declaratie de acceptare a succesiunii la un Cabinet notarial
    din Bucuresti, ultimul domiciliu comun .,urmand sa revin la notariat, pentru eliberarea
    Certificatului de mostenitor, dupa expirarea termenului de 1 an de la deces,potrivit
    discutiei avute.In prezent dupa doua amanari,am fost indrumata sa caut eventualii
    mostenitori ai sotului decedat, in Iran sau pretutindeni, desi am precizat de la inceput
    ca nu am cunostinta despre rudele sale.In final am fost indrumata sa ma adresez la
    un alt cabinet notarial deoarece domnia sa pleaca in concediu. In concluzie va rog sa
    ma indrumati cum sa procedez si daca ma pot adresa Cabinetului Dumneavoastra .
    PS : Precizez ca toate actele de proprietate sunt intocmite pe numele meu,
    cu precizarea ca sunt casatorita
    Cu deosebita consideratie va multumesc Marinela

    RăspundeţiȘtergere
  15. buna seara
    va cer ajutorul in legatura cu o problema de mostenire
    tatal meu a decedat in anul 2000 iar mama in anul 1997 fiind divortati in anul 1995
    suntem mostenitori eu si sora mea care a renuntat la cetatenia romana in anul 2001 fiind acum cetatean ungar
    putem mostenii amandoua ?
    masa succesorala consta din doua constructii si un drept de folosinta asupra a 100mp teren aferent!
    va multumesc

    RăspundeţiȘtergere
  16. buna seara

    pot mosteni ca cetatean strain un imobil - constructie de la mama mea decedata in anul 1997 ?
    va multumesc

    RăspundeţiȘtergere
  17. Buna ziua,
    in cazul in care defunctul (de cetatenie italiana) cu domiciliul in Romania (fara cetatenie) are mostenitori si in Romania (sotia de origine romana) si in Italia (sora de cetetatenie italiana) care sunt demersurile pt mostenirea unui bun mobil (autoturism, inmatriculat in Romania pe numele defunctului)?
    Multumesc!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Adresati-va notarului dela locul unde era inmatriculat autoturismul

      Ștergere
  18. Buna, va rog sa ma ajutați cu sfaturi si îndrumări. Pana la dezbaterea unei succesiuni, care este ceruta prin instanță, se poate cere sistarea utilităților de care unul din moștenitori, chiar daca celalalt locuiește in imobilul ce va face obiectul succesiunii? Poate cere chirie daca succesiunea nu e dezbătuta?

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cererea de sistare a utilitatilor este un abuz. Contravaloarea folosintei se poate cere, pentru partea la care are dreptul.

      Ștergere
  19. Buna ziua
    Va rog sa ma ajutti intr-o problema. ... Parintii mei , ambii decedati, detineau un apartament . Exista un testament pe care si l-au lasat unul altuia prin care , dupa decesul unuia dintre ei, bunul revine celuilalt. Noi suntm trei copii, iar acum , dupa decesul mamei ( fiind ultima decedata)dorim sa facem succesiunea pentru impartirea apartamentului.
    parintii mei au decedat acum 13 ani respectiv 4 ani.
    Succesiunea se face dupa ultimul parinte decedat sau dupa ambii parinti?
    Multumesc,

    Răspundeţi

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Succesiunea se va face de pe urma ambilor parinti, in mod succesiv.

      Ștergere