vineri, 4 mai 2012

DATA SI LOCUL DESCHIDERII MOSTENIRII


DATA DESCHIDERII MOŞTENIRII :                                                              
Este reprezentată de momentul decesului unei persoane  ( art. 954 alin 1 NCC)
1. Moartea persoanei fizice reprezintă momentul încetării atât a capacităţii de folosinţă a acesteia ( art 35 NCC ) cât şi a capacităţii sale de exerciţiu. Pe cale de consecinţă, este prilejul cu care toate drepturile şi obligaţiile persoanei fizice, nemaiputând fi exercitate de către titularul lor, se sting  sau se transmit către moştenitori.
2. Se vor avea în vedere cele doua situaţii prevăzute de lege : moartea fizic constatată  şi moartea judecătoreşte declarată . În ambele  situaţii, dovada decesului se va face cu certificatul de deces.  Acesta reprezintă înscris  autentic, având forţa probantă stabilită prin lege pentru această categorie de acte. Reglementarea actelor de stare civilă este dată de art 98-103 NCC.
3. Certificatul de deces  trebuie să cuprindă în mod obligatoriu numele şi prenumele defunctului, CNP-ul acestuia, data morţii ( an, luna, zi), precum şi ultimul domiciliu pe care acesta l-a avut .
- Pentru cetăţenii români decedaţi în România, dovada decesului se va face cu certificatul de deces  eliberat în condiţiile precizate mai sus.
- Pentru cetăţenii români  decedaţi în străinătate, dovada decesului se va face cu actul de deces eliberat de autorităţile străine transcris la oficiul stării civile competent din România .
- Pentru cetăţenii străini decedaţi în România , dovada decesului se face cu certificatul de deces emis de autoritatea română competentă, fără a mai fi necesară îndeplinirea unei alte formalităţi
- Pentru cetăţenii străini decedaţi în străinătate ,  dovada decesului se va face cu actul de deces emis de autoritatea străină competentă, apostilat sau supralegalizat, după caz .  
- Moartea fizic constatată : nu comportă probleme deosebite şi va fi dovedită în felurile mai sus aratate.
- Moartea judecătoreşte declarată : este reglementată de art. 49-57 NCC, iar soluţionarea cererii de declarare judecătorească a morţii se face potrivit normelor codului de procedură civilă. Se dovedeşte cu hotărârea judecătorească de declarare a morţii rămasă definitivă. Data decesului va fi cea  stabilită ca dată a morţii prin respectiva hotărâre judecătorească( data prezumată a morţii ). Pe baza hotărârii judecătoreşti, serviciul de stare civilă  va elibera certificatul de deces.
4. Data morţii prezintă o importanţă juridică deosebită, sub următoarele aspecte:
- Legea aplicabilă moştenirii : Sub aspectul dreptului material, se va aplica legea în vigoare la data decesului persoanei. Sub celelalte aspecte ( respectiv procedura succesorală actele juridice de acceptare ori renunţare la moştenire, efectuarea partajului între moştenitori ) se va aplica legea în vigoare la momentul îndeplinirii lor .
- Succesibilii defunctului, capacitatea lor succesorală precum şi drepturile pe care le au asupra moştenirii  se stabilesc în funcţie de această dată
- Reprezintă data de la care începe să curgă termenul de opţiune succesorală
- Momentul transmiterii patrimoniului către moştenitori este cel al deschiderii moştenirii, declaraţia de acceptare nefiind decât o consolidare retroactivă a acestor drepturi
- Actul de renunţare la moştenire va opera de asemenea cu efect retroactiv, până la data decesului
- Compunerea masei succesorale este cea din momentul deschiderii moştenirii, respectiv cea existentă la data decesului persoanei .
- Validitatea actelor juridice asupra moştenirii  este subordonată datei deschiderii moştenirii

          LOCUL DESCHIDERII MOŞTENIRII
 
Îl reprezintă  ultimul domiciliu al defunctului ( art. 954 alin 2 NCC ).
1. Această regulă este justificată de interesul practic pe care îl reprezintă, întrucât locul ultimului domiciliu al defunctului reprezintă temeiul stabilirii competenţelor în toate problemele care sunt  subsumate moştenirii .
Facem precizarea că , în materie de moştenire, regulile de competenţă sunt excepţionale, imperative  şi absolute,  ultimul domiciliu al defunctului fiind de natură a determina o competenţă exclusivă, de la normele căreia nu se poate admite nici o abatere.
Însă, în cazul în care ultimul domiciliu nu este cunoscut sau nu este pe teritoriul României,  art. 954 alin 3 NCC stabileşte o serie de reguli privind competenţa de soluţionare a cauzei succesorale respective. Considerăm că, fiind vorba de situaţii speciale, în care ultimul domiciliu, nefiind cunoscut sau neaflându-se pe teritoriul României,  nu poate fi luat în considerare ca şi loc de stabilire a competenţei de dezbatere a moştenirii şi de soluţionare a tuturor celorlalte aspecte legate de moştenire, normele prevăzute de art 954 alin 3 NCC reprezintă reguli de competenţă alternativă. Ceea ce spunem aici nu este de natură să contravină competenţei exclusive şi absolute determinată de locul ultimului domiciliu al defunctului. Acesta este şi rămâne regula imuabilă, de la care nu se poate deroga. Articolul despre care vorbim şi pe care îl vom analiza mai jos, stabileşte anumite reguli aplicabile tocmai în situaţia în care ultimul domiciliu nu poate fi folosit ca şi etalon de stabilire a competenţei, întrucât el fie că nu există  fie că nu este situat în România.  Practic, alin 3 al art 954 NCC stabileşte regulile ce se vor urma  în cazurile speciale în care ultimul domiciliu nu este cunoscut sau nu se află pe teritoriul României. Pentru considerentele pe care le vom analiza mai jos, afirmăm că aceste reguli reprezintă o excepţie de la normele generale, justificată prin aceea că aplicarea lor este limitată strict la anumite situaţii excepţionale. Astfel stând lucrurile, pentru aceleaşi considerente pe care le vom argumenta mai jos,  afirmăm că ele reprezintă , aşa cum am mai spus, norme de competenţă alternativa.
2. Dovada ultimului domiciliu  se face cu certificatul de deces , atât în cazul morţii fizic constatate cât şi în cazul morţii judecătoreşte declarate.
- Pentru cetăţenii români sau străini decedaţi în România, dovada ultimului domiciliu se va face cu certificatul de deces  emis de autoritaţile române competente
- Pentru cetăţenii români decedaţi în străinătate,  dovada ultimului domiciliu se va face cu certificatul de deces emis de autoritatea străină competentă, transcris de către oficiul de stare  civilă competent
- Pentru cetăţenii străini decedaţi în străinătate,  dovada ultimului domiciliu se va face  cu certificatul de deces emis de autoritatea străină competentă, apostilat sau supralegalizat
3. Domiciliul persoanei este definit de art 87 NCC şi reprezintă locuinţa sa principală .
Observaţii :
- Acesta este aşa-zisul domiciliu de drept comun, care are relevanţa în ceea ce priveşte  stabilirea ultimului domiciliu al unui defunct .
- Nu are importanţă, din punctul de vedere al notarului public instrumentator al unei cauze succesorale,  reşedinţa pe care a avut-o persoana, definită de art 88 NCC ca fiind locuinţa secundară a persoanei, nici chiar prin prisma  prezumţiei de domiciliu pe care o stabileşte art 90 NCC ( "reşedinţa va fi considerată domiciliu  când acesta nu este cunoscut"). Această prezumţie va opera ca şi temei al completării în certificatul de deces, de către funcţionarul de stare civilă competent,  a rubricii referitoare la ultimul domiciliu  al defunctului. Din  prisma notarului public, dovada ultimului domiciliu al defunctului se face numai cu certificatul de deces. În cazul în care ultimul domiciliu  nu este cunoscut     ( de exemplu, defunctul a fost nomad )  sau nu se află pe teritoriul României se vor aplica prevederile art. 954 alin 3 NCC.
- Chiar dacă alin 2 al art 954 NCC vorbeşte de hotărârea judecătorească declarativă a morţii  ca şi act cu care se poate face dovada ultimului domiciliu, aceasta  va fi  folosită  pentru dovedirea ultimului domiciliu în faţa serviciului de stare civilă competent a emite certificatul de deces. Pentru deschiderea procedurii succesorale notariale, se va utiliza certificatul de deces emis în baza respectivei hotărâri judecătoresti .
- Vom avea în vedere prevederile art. 92 NCC, art. 93 NCC si art 137 NCC  care stabilesc  domiciliul minorului atât ca regulă generală cât şi în situaţii speciale , chiar dacă faţă de notarul public dovada ultimului domiciliu se va face tot cu certificatul de deces, emis de către serviciul de stare civilă cu respectarea prevederilor de mai sus
- Nu va avea importanţă existenţa unui domiciliu profesional - reglementat de art 96 NCC - şi nici existenţa unui domiciliu ales anterior de către defunct - reglementat de art 97 NCC. Niciunul dintre aceste domicilii speciale nu vor putea fi considerate vreodată ca şi "ultim domiciliu" al unui defunct, cu prioritate faţă de domiciliul de drept comun, stabilit şi dovedit în condiţiile art 87 şi 91 NCC.  Nici chiar în ipoteza unei persoane care nu a avut ultimul domiciliu în România sau al cărei domiciliu este necunoscut nu se va putea face aplicarea celor două variante de domiciliu - profesional sau ales - întrucât în această materie există o reglementare juridică expresă şi explicită care nu permite nici o derogare.  Singura relevanţă a acestor tipuri de domiciliu în materia luată în discuţie ar putea fi data de existenţă la acel domiciliu a unor bunuri mobile sau de faptul că imobilul în care se stabilise domiciliu profesional sau ales să fi fost proprietatea defunctului. Chiar şi în această situaţie stabilirea competenţei se face în conformitate cu regulile art. 954 alin 3 NCC, pe care le vom analiza în cele ce urmează, iar nu în funcţie de existenţa unui domiciliu profesional sau ales al defunctului
4. Dacă ultimul domiciliu nu este cunoscut sau nu se află pe teritoriul României, regula pe care o impune noul cod civil - şi care se va aplica  tuturor procedurilor succesorale a căror dezbatere începe după data de 01.10.2011 - este de natură să simplifice modalitatea de stabilire a competenţei notarului public . Art. 954 alin 3 NCC precizează că locul deschiderii succesiunii este în circumscripţia notarului public cel dintâi sesizat , competenţa circumstanţiată sub aspectul existenţei în patrimoniul defunctului a bunurilor imobile sau mobile, după caz. Astfel, dacă în patrimoniul defunctului s-au aflat bunuri imobile, moştenirea se va deschide la locul din ţară aflat în circumscripţia notarului public cel dintâi sesizat, cu condiţia ca în acea circumscripţie să existe cel puţin un bun imobil . Dacă în patrimoniul defunctului nu s-au aflat bunuri imobile, moştenirea se va deschide la locul din ţară aflat în circumscripţia notarului public cel dintâi sesizat, cu condiţia ca în acea circumscripţie să se afle bunuri mobile. În cazul în care defunctul nu a avut bunuri , locul deschiderii moştenirii  este în circumscripţia notarului public cel dintâi sesizat .  Prevederea de faţă, după cum vedem , stabileşte care este locul deschiderii moştenirii  în cazul în care acesta nu se poate stabili avându-se în vedere regula generală a locului ultimului domiciliu. Este o prevedere aplicabilă în situaţii excepţionale, şi care comportă mai multe observaţii, după cum urmează :
Observaţii :
A. Prevederea legală nu comportă probleme în cazul în care defunctul nu a avut bunuri situate pe teritoriul României : competent este notarul public cel dintâi sesizat.  În practică, se vor putea întâlni asemenea situaţii atunci când este vorba de un defunct, cetăţean român sau străin, care  nu a avut ultimul domiciliul în România şi pentru  care se solicită un certificat de moştenitor de calitate, succesorii având interes să-şi dovedească această calitate în faţa diverselor autorităţi, institutii, etc .
B. În cazul în care, însa, defunctul a avut bunuri imobile pe teritoriul României, pot apărea conflicte de competenţă, locul deschiderii moştenirii putând  fi stabilit având în vedere următoarele opinii :
a. după o primă părere, competenţa va aparţine notarului public cel dintâi sesizat din cadrul circumscripţiei în care se află bunurile imobile, chiar dacă, anterior, a fost depusă o cerere la un alt notar public, în a cărei circumscripţie nu există bunuri imobile ci numai bunuri mobile. Asceastă opinie se bazează pe considerentul că regulile de competenţă stabilite de articolul  în discuţie sunt absolute, neputându-se deroga în nici un mod de la ele, iar stabilirea  ierarhiei de competenţă prin art. 954 alin 3 are la baza o ierarhizare a bunurilor, primordiale fiind cele imobile, iar cele mobile având doar caracter subsecvent faţă de acestea . Prin urmare, în cazul unui conflict de competenţă având la bază existenţa sau inexistenţa bunurilor imobile în patrimoniul defunctului, chestiunea va trebui soluţionată astfel : notarul public cel dintâi sesizat, în a cărei circumscripţie nu există decât bunuri mobile, va avea obligaţia să decline competenţa în favoarea notarului public cel dintâi sesizat în a cărei circumscripţie există bunuri imobile , acesta din urmă fiind în mod legal competent a soluţiona moştenirea respectivă întrucât legea îi acordă o competenţă prioritară. Argumentul pe care îl aducem în favoarea opiniei sus-arătate este textul de lege care spune că "în cazul în care în patrimoniul succesoral nu există bunuri imobile " locul deschiderii moştenirii  este în circumscripţia notarului public cel dintâi sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie să se afle bunuri mobile ale defunctului. Astfel, se consideră că cea de-a doua variantă de competenţă este condiţionată de  inexistenţa în masa succesorală a bunurilor imobile, pentru că în cazul existenţei acestora competenţa va aparţine notarului public din circumscripţia situării imobilelor. Dacă adoptăm acest punct de vedere, soluţia va fi cea din exemplul următor:
 A moare fără a avea domiciliul în România. El deţine un bun imobil în Bucureşti  şi mai multe bunuri mobile în diverse localităţi din România ( în Arad, Constanţa şi Timişoara ). Moştenitorii săi depun o cerere de deschidere a procedurii succesorale notariale la un notar public din Timişoara, acesta fiind practic primul notar sesizat. În momentul în care constată că în masa succesorală se află un imobil amplasat în Bucureşti, notarul public din Timişoara, chiar dacă a fost sesizat cel dintâi, va avea obligaţia să indrume partea să se adreseze cu o cerere unui notar public din Bucureşti şi să-şi decline competenţa în favoarea acestuia .
b. Într-o altă opinie, competenţa aparţine notarului public cel dintâi sesizat, indiferent dacă în circumscripţia sa se află  bunuri imobile sau mobile . Argumentul care se poate aduce în favoarea acestei opinii ar fi acela că art 954 alin 3 NCC stabileşte o competenţă alternativă, având  la bază regula principală a notarului public cel dintâi sesizat, posibilitatea stabilirii unei priorităţi în funcţie de categoria de bunuri aflate în patrimoniul defunctului având numai caracter orientativ şi nefiind de natură a crea o competenţă absolută, imperativă şi obligatorie .  Sunt de părere că această a doua opinie, din punct de vedere practic, este de natură să creeze mai putine probleme  , ceea ce este, fără îndoială, un  avantaj .  Din acest motiv consider că această ultimă opinie este cea care ar trebui utilizată în practică . Pentru exemplificare vom analiza speţa următoare :
A moare  fără a avea domiciliul în România. El deţine un imobil în Bucureşti şi mai multe bunuri mobile în Timişoara, Arad şi Constanţa. Moştenitorii săi depun o cerere de deschidere a procedurii succesorale la un notar public din Timişoara, menţionând că în masa succesorală se află numai bunurile mobile din cele 3 oraşe, fără a indica existenţa imobilului din Bucureşti. Notarul public soluţionează cererea şi eliberează certificatul de moştenitor, aplicând regulile de competenţă  ale art 954 alin 3 teza 2. Ulterior, moştenitorii constată că în masa succesorală se află şi imobilul situat în Bucureşti  şi se adresează notarului public instrumentator  solicitând eliberarea unui certificat de moştenitor suplimentar în care să fie  cuprins şi bunul imobil . Analizând cererea, notarul din Timişoara va fi pus în faţa următoarei dileme : Pe de o parte  este obligat să elibereze un certificat de moştenitor suplimentar, în condiţiile legii 36/1995. Pe de altă parte, analizând categoriile de bunuri existente în masa succesorală  şi făcând aplicarea opiniei anterioare, va constata că, dacă ar fi cunoscut existenţa imobilului  ar fi trebuit să se considere necompetent a soluţiona cauza şi să o transfere unui notar public din Bucureşti. Dacă va socoti aceste norme de competenţă imperative şi absolute, va fi obligat să considere că certificatul de moştenitor deja eliberat este lovit de nulitate absolută, nemaiputând prin urmare să elibereze un certificat de moştenitor suplimentar. Care ar fi finalitatea practică a acestei operaţiuni ? Niciuna . Care ar fi beneficiul pe care l-ar avea parţile dintr-o asemenea aplicare a legii ? Niciunul . Scopul şi finalitatea legii nu sunt atinse dacă prin aplicarea ei se crează disfuncţii sociale . Câtă vreme nici un interes social major nu a fost încălcat, câtă vreme interesele particulare nu au fost prejudiciate, nu vedem nici un motiv pentru o aplicare in extremis a legii, cu atât mai mult  că  tocmai această aplicare este de natură a creea dificultaţi . 
În concluzie, faţă de cele analizate anterior, considerăm că este indicat să adoptăm cel de-al doilea punct de vedere, considerând că locul deschiderii moştenirii va fi locul din ţară aflat în circumscripţia notarului public cel dintâi sesizat, dacă în patrimoniul defunctului au existat bunuri imobile sau bunuri mobile, fără să dăm prioritate felului bunurilor, respectiv imobile şi abia apoi mobile.
În practică este însă recomandat ca notarul să depună toate diligenţele pentru a determina care sunt bunurile ce au aparţinut unui asemenea defunct, astfel încât moştenirea să fie  deschisă  după regulile art. 954 alin 3, în funcţie de categoria bunurilor aflate în masa succesorală. Prin urmare, dacă în masa succesorală se află bunuri imobile, este indicat ca notarul  cel dintâi sesizat să dezbată moştenirea numai dacă cel puţin unul dintre bunurile imobile se află în circumscripţia sa. De asemenea , dacă în masa succesorală există bunuri mobile, este indicat ca notarul cel dintâi sesizat să verifice atent inexistenţa imobilelor  şi abia apoi să-şi declare competenţa cu privire la dezbaterea moştenirii. În cazul în care moştenitorii  declară că nu există nici un fel de bunuri în masa succesorală, solicitând doar eliberarea unui certificat de calitate, notarul are obligaţia de a verifica atent dacă în  masa succesorală există sau nu bunuri şi abia apoi  să procedeze la deschiderea şi dezbaterea moştenirii. Apreciem aceasta întrucât cea mai indicata poziţie a notarului este aceea de a aplica în mod corect legea, iar  nu de a apela , în apărarea sa, atunci când intervin situaţii litigioase, la interpretări  şi analize care pot fi de cele mai multe ori contradictorii. Toate analizele pe care le-am făcut anterior cu privire la art 954 alin 3  sunt corecte şi , după părerea mea, aplicabile pentru a face faţă unor situaţii speciale. Aceasta nu înseamnă, însă, crearea unor asemenea situaţii speciale  ca urmare a unei greşite gestionări a cauzei succesorale. 
C. Nu este relevant dacă defunctul a avut mai multe bunuri imobile, situate în circumscripţii diferite, după cum nici criteriul valoric al bunurilor, mobile sau imobile, nu are relevanţă . Indiferent de situarea bunurilor sau de valoarea acestora, notarul public cel dintâi sesizat va fi competent să soluţioneze cererea, chiar dacă există şi alte bunuri imobile, amplasate în alte circumscripţii .
5. În cazul moştenirilor succesive, în care autorii au avut domicilii situate în circumscripţii diferite, de natură a determina competenţe notariale diferite, se va face aplicarea art 10 lit. b din legea 36/1995. În conformitate cu acesta, competenţa aparţine oricărui birou notarial situat în circumscripţia judecătoriei în care şi-a avut ultimul domiciliu acela dintre defuncţi care a decedat ultimul . Este o soluţie legală care-şi va dovedi oportunitatea şi utilitatea practică în situaţia retransmiterii dreptului de opţiune succesorală conform art 1105 NCC.

DANIELA NEGRILA

Notar public coordonator

Birou Notarial CONCORDIA


105 comentarii:

  1. Foarte util articolul, multumim! Am o nelamurire, mentionez ca sunt student, cu privire la certificatul de mostenitor. Pana acum in doctrina, din cate am citit, certificatul de mostenitor nu facea dovada dreptului de propietate, deci nu avea caracter constitutiv. Acum art 1133 alin. 1 ne spune ca acest certificat face si dovada dreptului de propietate al mostenitorilor acceptanti. Intr-o carte de L. Stanciulescu scrisa recent, pe noul cod civil, gasesc aceeasi opinie doctrinara, anume ca certificatul are caracter declarativ de drepturi si nicidecum constitutiv, mai exact ,,face dovada calitatii mostenitorilor de a intra in posesia bunurilor, facand parte din masa succesorala. Inteleg acum noua reglementare privind inscrierea in cartea funciara, dar in unit administrativ teritorilae unde inscrierea nu se poate face, nu poate un certificat de mostenitor sa faca dovada dr de propietate?

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna seara,
      In primul rand trebuie sa stiti ca am realizat acest blog in special pentru studenti. Ei sunt cei care, pentru a se informa, apeleaza frecvent la lumea virtuala careia trebuie sa-i recunoastem meritul de a fi cel mai uzitat mediu de comunicare si informare. Ma bucur daca va pot ajuta.
      Noul cod civil dispune in art. 557 ca "dreptul de proprietate se poate dobandi(...)prin conventie, mostenire legala sau testamentara.......". Retinem deci ca mostenirea este un mod de dobandire a proprietatii.
      Drepturile mostenitorilor se consolideaza cu efect retroactiv odata cu acceptarea mostenirii, conform art. 1114 NCC. Retinem deci ca patrimoniul succesoral se dobandeste de la data deschiderii mostenirii.
      Certificatul de mostenitor echivaleaza fara discutie cu un titlu de proprietate, art. 1133 aratand ca el face dovada dreptului de proprietate.
      Dobandirea dreptului de proprietate se face insa din momentul deschiderii mostenirii, deci de la data decesului persoanei, iar nu din momentul emiterii certificatului de mostenitor. Din acest punct de vedere, trebuie sa facem diferenta intre un act de vanzare cumparare, de exemplu, si un certificat de mostenitor. In cazul vanzarii dreptul de proprietate se dobandeste din momentul incheierii actului sau o data ulterioara prevazuta in acesta. Contractul de vanzare cumparare este translativ de drepturi, dar, pentru cumparator, el are efect constitutiv de drepturi.

      Ștergere
    2. Continuare:
      Certificatul de mostenitor este titlu de proprietate, asupra acestui lucru nu exista nici o indoiala pentru ca art. 1133 o spune expres. El face dovada si cu privire la compunerea masei succesorale, la drepturile mostenitorilor, cotele ce li se cuvin, etc.
      Sa nu uitam si prevederile art 887 NCC care spun ca se dobandesc fara inscriere in cartea funciara acele drepturi reale care provin din mostenire.
      Cred ca L Stanciulescu a vrut sa afirme ca bunurile se dobandesc din momentul deschiderii mostenirii iar nu din momentul emiterii certificatului de mostenitor, de-asta a afirmat ca are caracter declarativ iar nu constitutiv.Lucrul acesta este perfect adevarat, certificatul de mostenitor nefiind prin el insusi un mod de dobandire/transmitere a proprietatii.
      Daca analizam atent certificatul de mostenitor ne dam seama ca el are un caracter complex. Pe de o parte constata deschiderea mostenirii si transmiterea patrimoniului succesoral, incepand cu data decesului, catre mostenitori. Pe de alta parte face dovada proprietatii pentru mostenitori asupra bunurilor cuprinse in masa succesorala.
      Daca veti urmari blogul veti gasi la un moment dat un articol pe aceasta tema

      Ștergere
  2. Va multumesc foarte mult pentru raspuns. Am inteles perfect si cu siguranta imi va fi de folos maine:)

    RăspundeţiȘtergere
  3. Buna ziua. Va deranjez cu urmatroarea speta.
    Matusa mea a decedat. Mostenitori au ramas: sotul supravietuitor, sora matusii, precum si 6 nepoti ai matusii ( copii altor frati decedati inaintea ei).
    Eu sunt unul dintre nepoti.
    Sotul supravietuitor doreste sa deschida mostenirea pentru apartamentul in care au locuit ( bun comun din timpul casatoriei).
    Matusa, insa, are cota parte si asupra unei case situate in alt oras decat apartamentul, casa asupra careia au dreptul toti mostenitorii matusii ( sot supravietuitor, sora ei, nepoti).
    Pe mine ma intereseaza sa renunt la cota parte care imi revine din aparatment, iar sotul supravietuitor al matusii sa renunte la cota parte care ii revine asupra casei.
    V-as ruga sa imi spuneti daca se poate deschide succesiunea asupra casei tot la notarul in circumscriptia caruia se afla apartamentul, care este totodata si ultimul domiciliu al matusii si daca se poate face o astfel de renuntare. Mentionez ca imobilele se afla in acelasi judet, dar in orase diferite.
    Va multumesc anticipat.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Succesiunea se deschide la locul ultimului domiciliu al defunctei - in situatia dumneavoastra la adresa unde se afla apartamentul. Nu conteaza unde sunt situate bunurile, ele vor fi cuprinse in acelasi certificat de mostenitor chiar daca se afla in localitati diferite.
      Din cate inteleg eu, mostenitorii vor ca in final apartamentul - bun comun - sa ramana in proprietate exclusiva sotului supravietuitor , iar celalalt imobil - care probabil este mostenit de defuncta impreuna cu rudele sale ( daca gresesc va rog sa ma corectati, dar eu asta am inteles ) - sa ramana in coproprietate surorii si nepotilor defunctei.
      Daca este corect, atunci trebuie sa acceptati mostenirea cu totii si apoi sa incheiati un act de partaj voluntar.

      Ștergere
  4. Exact. Asa este. Ati inteles foarte corect situatia.Deci important este ca toti sa acceptam mostenirea, iar ulterior sa incheiem actul de partaj voluntar pentru fiecare imobil, respectiv apartament si casa. Acest act banuiesc ca se face tot la notar. Se poate face insa numai dupa emiterea certificatelor de mostenitor?
    Va multumesc inca o data pentru promptitudine.
    Toate cele bune!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Primul pas este dezbaterea mostenirii. Veti ramane cu totii mostenitori, primind cotele cuvenite din ambele imobile
      Al doilea pas este incheierea unui singur act de partaj care sa cuprinda ambele imobile. Unul se va prelua in propruietate exclusiva de catre sotul supravietuitor, iar celalalt ( respectiv cota pe care a detinut-o defuncta ) se va imparti intre sora si nepoti.
      Daca imobilele nu sunt intabulate, este necesar ca inainte de a incheia actul de partaj voluntar ( bineinteles tot la notar ) sa se intocmeasca documentatia cadastrala si sa se intabuleze dreptul de proprietate.
      Partajul nu se poate incheia daca nu este dezbatuta mostenirea si nu este intabulat dreptul de proprietate. Certificatul de mostenitor se poate obtine si daca nu este intabulata proprietatea

      Ștergere
  5. Va multumesc foarte mult pentru raspuns. Numai bine!

    RăspundeţiȘtergere
  6. Buna seara!
    Va solicit sprijinul in lamurirea urmatoarei probleme: In anul 1997 o vecina ce locuia in casa din Jud. Galati in care locuim si noi a decis sa se retraga la Suceava! Pentru ca la acel moment nu putea instraina imobilul, conform Legii 112, in schimbul ajutorului banesc al parintilor mei, le-a last acestora un testament autentic. In 2004, la o varsta de 80 de ani, a decedat la Suceava! Pe certificatul de deces este mentionata adresa de domiciliu in Jud. Suceava, insa aceasta banuiesc ca reprezinta domiciliul flotant intrucat dansa nu si-a mai preschimbat buletinul, nefiind proprietara de drept pe imobilul din Jud. Suceava!
    Rog sa ma indrumati la instanta competenta unde parintii mei pot intra in legalitate!
    Va multumesc!
    Catalina M., Galati

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna dimineata,
      Relevant este ultimul domiciliu trecut in certificatul de deces, singurul act pe care notarul il are in vedere pentru stabilirea competentei sale. Nu cred, totusi ca era vorba de o resedinta a defunctei pentru ca nu era necesar ca imobilul sa fie proprietatea ei pentru a-si putea stabili domiciliul in acel loc. Cred ca a fost "luata in spatiu " de cineva si in felul acesta si-a stabilit domiciliul, astfel incat certificatul de deces contine date corecte.
      In acest caz mostenirea trebuie sa fie desbatuta la un notar public din Suceava. Parintii dumneavoastra trebuie sa se prezinte cu certificatul de deces, testamentul, actele de stare civila, actele de proprietate ale imobilului si un certificat fiscal pentru acesta. Informati-va daca exista mostenitori rezervatari ( copii, parinti, sot) pentru ca ei trebuie sa fie chemati la dezbaterea succesiunii in cazul dumneavoastra. Daca nu exista mostenitori din aceste categorii, atunci se va emite un certificat de mostenitor pe numele legatarilor ( parintii dumneavoastra) si astfel vor deveni proprietari ai imobilului.
      Cu stima,
      Daniela Negrila

      Ștergere
    2. Va multumesc pentru raspunsurile acordate si indraznesc sa va mai adresez cateva intrebari:
      1.Daca defuncta a fost luata in spatiu, aceste modificari au fost mentionate in cartea de identitate si implicit transmise organului emitent al C.I., respectiv SPCLEP Galati?
      2. Domiciliul declarat in C.I. are intaietate in fata celui flotant in cazul in care ma adresez instantei de judecata? Mentionez ca defuncta mai are niste frati cu care nu s-a inteles la dezbaterea mostenirii dupa parinti si ca la momentului anului 2010, fiii defunctei inca se judecau cu unchii pentru imobilul din SV. Mai mult de atat acesti fii sunt recalcitranti si nu accepta comunicarea. Din motive lesne de inteles (lipsa de intelegere a mostenitorilor, distanta mare dintre cele 2 judete, birocratia si efortl pecuniar) as prefera ca sa deschidem o actiune in instanta pentru a intra in legalitate cu acest imobil.
      Am consultat 2 avocati care ne-au dat 2 solutii total diferite. Nici nu mai stiu ce sa cred!
      Va mutumesc pentru efortul dvs. de a ma sfatui! Va transmit toate cele bune!
      Cu stima,
      Catalina M.

      Ștergere
    3. In privinta mostenirii relevant este ultimul domiciliu trecut in certificatul de deces. Atentie, nu are importanta locul decesului, ci ultimul domiciliu. Exista, in certificatul de deces, o rubrica speciala pentru acesta. El se ia in considerare cand se stabileste competenta dezbaterii mostenirii, indiferent daca se face pe cale notariala sau prin instanta de judecata. Deci, nu va mai ocupati de cartea de identitate, ci de mentiunile trecute in certificatul de deces. Atrag atentia ca important este domiciliul, deci locuinta permanenta si stabila a persoanei, iar nu resedinta ( ceea ce numiti dvs "flotant"). La rubrica "ultimul domiciliu" din certificatul de deces se trece totdeauna domiciliul, iar nu resedinta ("flotant")
      Daca defuncta a avut copii, atunci acestia au dreptul la rezerva, deci pot cere reducerea testamentului in limita cotitatii disponibile. Nu pot sa va dau o solutie exacta a problemei fara sa stiu ce alte bunuri a avut defuncta, pentru a stabili in ce masura testamentul depaseste cotitatea disponibila.
      Pentru dezbaterea mostenirii puteti sa va adresati si instantei, direct, dar sa stiti ca este o actiune costisitoare si de durata. Cel mai bine ar fi sa incercati totusi calea notariala si numai daca nu va puteti intelege cu copiii defunctei sa mergeti la instanta. Va repet, competenta apartine notariatului sau judecatoriei de la ultimul domiciliu al defunctei. Daca a avut domiciliul, conform certificatului de deces, in Suceava, atunci trebuie sa va deplasati acolo.
      Daca mai aveti alte nelamuriri va stau la dispozitie ,

      Ștergere
    4. Iesirea din cotitate se realizeaza tot la notar? Cum se va lua legatura cu mostenitorii in conditiile in care noi nu stim cati sunt la numar si nici unde locuiesc realmente si ce se intampla daca mostenitorii refuza sa se prezinte in fata notarului? Va multumesc pt. amabilitatea de a-mi raspunde!
      Catalina M., Galati

      Ștergere
  7. In primul rand trebuie sa mergeti la notar. El stie ce are de facut. Sunt diferite alternative, citarea la ultimul domiciliu al defunctului, la ultimul domiciliu cunoscut al succesorilor, prin publicitate. Trebuie , insa, sa fiti pregatiti si sa puteti furniza informatii cu privire la rudele defunctei. Notarul nu face anchete pentru a gasi mostenitorii unei persoane, poate cel mult sa ajute la gasirea lor, dar nu e obligat sa o faca. Nu puteti sa rezolvati nimic daca nu faceti si dumneavoastra personal cateva eforturi, mai ales pentru a-i gasi pe mostenitorii legali rezervatari.
    toate cele bune

    RăspundeţiȘtergere
  8. Va multumesc pt.raspunsuri! Voi lua legatura cu un notar din Suceava! Toate cele bune! Catalina M

    RăspundeţiȘtergere
  9. ce se intampla cu bunurile unei persoane decedate care nu are mostenitori?

    RăspundeţiȘtergere
  10. Daca o persoana nu are mostenitori, nici legali si nici testamentari, atunci mostenirea este vacanta. Asta inseamna ca bunurile revin unitatii administrativ teritoriale unde sunt situate bunurile la momentul decesului persoanei sau statului.

    RăspundeţiȘtergere
  11. Bună seara!
    Tatăl meu a decedat în luna decembrie a anului trecut. Întreaga sa avere se compune dintr-un imobil şi terenul aferent acestuia în suprafaţă de 200 m.p. Părinţii mei nu au titlu de proprietate pentru acest imobil deoarece la data când l-au cumpărat prin anul 1978 nu au întocmit actele printr-un notariat, ci doar în baza unei chitanţe de mână (pe care nici nu o mai au), iar persoana de la care au cumpărat imobilul nu mai este în viaţă şi nu ştiu dacă mai are vreun moştenitor. Menţionez că mama este în viaţă şi are achitat la zi impozitul pentru acel imobil figurând cu poziţie de rol în registru la primăria din oraş. Suntem trei fraţi, iar unul dintre noi nu a contribuit cu nimic la cheltuielile de înmormântare şi nu doreşte să contribuie nici la pomenirile ce vor urma, acesta din urmă fiind cel care locuieşte în imobilul părinţilor mei şi peste care a pus stăpânire.
    Având în vedere această situaţie credeţi că mai are vreun rost noi ceilalţi fraţi să mai dezbatem moştenirea .
    Vă mulţumesc !

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Chiar daca nu dezbateti mostenirea acum , este bine sa faceti declaratiile de acceptare expresa a acesteia. Eu cred ca este indicat sa dezbateti mostenirea, chiar si mai tarziu, pentru ca actuala legislatie are prevederi speciale cu privire la mostenirea vacanta si, dupa lege, este posibil sa fiti somati, la un moment dat, sa va prezentati la notariat. Daca unul dintre frati a pis stapanire pe imobil asta nu inseamna ca nu puteti sa va primiti, pentru partea dvs, o suma de bani, pe care el sa v-o dea cu titlu de sulta la partaj. Cat despre lipsa chitantei este bine sa discutati cu notarul la care veti merge despre posibilitatea oferita de legea cadastrului ( 7/19960, cu ultimele modificari ) dar numai dupa ce se va incheia protocolul intre OCPI si UNNPR

      Ștergere
  12. Buna seara!
    Un prieten mi-a lasat cu limba de moarte cererea sa de a ma ocupa de succesiune dupa decesul sau.
    Cartea sa de identitate a expirat la data de 10.01.2008 si el nu a preschimbat-o din motive de el stiute.
    Cu mai bine de patru ani inaintea decesului a vandut apartamentul proprietatea sa , apartament unde-si avea domiciliul la momentul elibererii cartii de identitate.
    De la momentul vinderii apartamentului care era domiciliul sau inscris in cartea de identitate si pana la momentul decesului a locuit cu sotia sa legitima intr-o alta localitate .
    In certificatul de deces , la rubrica "domiciliu" a fost inscrisa adresa apartamentului vandut si care se afla inscrisa in cartea de identitate expirata.
    INTREBARE:
    ESTE POSIBIL CA AVAND O COPIE A CONTRACTULUI DE VANZARE CUMPARARE A LOCUINTEI CARE I-A FOST DOMICILIU PANA LA INSTRAINARE SI MARTORI CARE DECLARA CA IN MOD CLAR UN ULTIMII 4 ANI DE VIATA A LOCUIT INTR-O ALTA LOCALITATE SA SE INTENTEZE O ACTIUNE AVAND CA OBIECT ANULAREA CERTIFICATULUI DE DECES ? SI CU CE SANSE DE REUSITA?
    Va multumesc anticipat!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. NU. Legal, o persoana are obligatia de face mentiunile corespunzatoare schimbarii domiciliului in cartea de identitate. Numai acestea pot fi opuse tertilor. Este firesc cum s-a procedat, trecandu-se in rubrica "ultimul domiciliu" adresa trecuta in cartea de identitate. Nu vad ce probleme pot aparea. Consider ca este fara rost o astfel de actiune. De ultimul domiciliu este legata numai competenta dezbaterii mostenirii. Este putin important unde se face aceasta dezbatere. Important este sa va intelegeti.

      Ștergere
  13. Un amic a decedat . La momentul decesului imi datora o suma de bani pe care i-am imprumutat-o si pentru care am intocmit un contract de imprumut cu dobanda (specificand ca dobanda este dobanda de referinta a Bancii Nationale) sub semnatura privata(nu notarial).
    Dat fiind ca de la decesul sau trecusera aproape trei ani si suma nu mi-a fost inapoiata , cu cateva zile inainte de scadenta am intentat actiune in justitie impotriva mostenitorilor legali.
    In contract scrie ca plata sumelor datorate se va face la domiciliul creditorului, personal pe baza de chitanta de primire sau prin depunerea acestor sume intrun cont al creditorului deschis la o banca.
    Pana la data decesului nu mi-a fost inapoiata nici o suma.
    Mostenitorii sustin ca actiunea este prematur introdusa deoareece ei nu au facut succesiunea desi au trecut mai bine de trei ani.
    INTREBARE:1)AU DREPTATE?(ADICA TREBUIE SA ASTEPT SA AIBA EI CHEF SA FACA IESIREA DIN INDIVIZIUNE?)
    2) AM GRESIT PENTRU CA IN CALITATEA MEA DE CREDITOR ERA MAI BINE SA SOLICIT EU DESCHIDEREA FORTATA A SUCCESIUNII?
    MULTUMESC!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu au dreptate. Dumneavoastra ca si creditor puteti sa cereti dezbaterea mostenirii. Ei mostenesc activul si pasivul. Nu stiu cum este facuta actiunea, dar nu ati gresit intentand-o, iar daca nu e completa se poate completa ( daca mai sunteti in termen pt asta ). Oricum, daca nu faceati acest lucru dreptul de a cere restituirea imprumutului s-ar fi prescris. Mostenitorii pot sustine ca nu au acceptat mostenirea ( unii dintre ei, eventual ), caz in care nu au calitate procesuala, dar cei care au acdeptat succesiunea trebuie sa va inapoieze banii. Oricum, nu de iesirea din indiviziune depinde dreptul dvs. Ei preiau impreuna datoria, in cotele legale.

      Ștergere
  14. Buna ziua! Va rog daca ma puteti lamuri in urmatoarea speta:
    Dezbatere succesiune ptr. defunct avand dubla cetatenie, respectiv romana si israeliana, decedat la 18.08.2009, cu ultimul domiciliu (resedinta) in Tel-Aviv Yafo, dar care are bunuri imobile situate pe teritoriul României, se poate face dezbaterea succesiunii în Romania?
    Mentionez ca exista un ordin de mostenire eliberat de Statul Israel, ce are ca obiect un autoturism, iar ca mostenitoare ale defunctului au ramas sotia si fiica in cote de 1/2 fiecare. La solicitarea mostenitoarelor sa li se faca dezbatere de succesiune si pentru imobilul din Romania, Tribunalul Civil din Tel Aviv le-a comunicat acestora ca dezbaterea succesiunii pentru imobil se va face la locul unde este acesta este situat.

    Conform art Art. 2633
    Legea aplicabilă
    Moştenirea este supusă legii statului pe teritoriul căruia defunctul a avut, la data morţii, reşedinţa obişnuită.

    iar art 954, alin 3 ne spune ca
    Art. 954. lit. c - NCC
    „c) Dacă ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se află pe teritoriul României, moştenirea se deschide la locul din ţară aflat în circumscripţia notarului public celui dintâi sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie să existe cel puţin un bun imobil al celui care lasă moştenirea. În cazul în care în patrimoniul succesoral nu există bunuri imobile, locul deschiderii moştenirii este în circumscripţia notarului public celui dintâi sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie să se afle bunuri mobile ale celui ce lasă moştenirea. Atunci când în patrimoniul succesoral nu există bunuri situate în România, locul deschiderii moştenirii este în circumscripţia notarului public celui dintâi sesizat.”

    În ceea ce priveşte aplicarea în timp, art. 954 alin. (3) noul cod civil se referă la toate procedurile notariale care încep după 1.10.2011, indiferent de data decesului defunctului (art. 92 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil).

    Va multumesc si astept parerea dumneavoastra! Cu respect, Alina Rapotan - consilier juridic.



    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dupa parerea mea se poate dezbate mostenirea in Romania. Se aplica art. 954 alin 3 si art. 2633. Va felicit pentru incadrarea juridica.

      Ștergere
  15. Va multumesc foarte mult!!!Mie mi se parea ca cele 2 art se cam bat cap in cap :) si ca tocmai art 2633 nu-mi permite dezbaterea succesiunii in Romania, intrucat legea aplicabila este cea a "statului pe teritoriul căruia defunctul a avut, la data morţii, reşedinţa obişnuită". Defunctul a avut, la data mortii, resedinta obisnuita in Tel-Aviv si nu am niciun articol in lege care sa-mi permita intocmirea un certificat de mostenitor suplimentar in tara, in care sa se faca trimitere la acel Ordin de mostenire eliberat de Statul Israel, cu mostenitorii stabiliti in acel Ordin si pe aceleasi cote. Cu stima, Alina Rapotan.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O persoana poate sa aleaga legea aplicabila mostenirii ( 2634 NCC ). Daca legea aleasa este cea romana, se aplica 954 alin 3 . In speta dvs. e posibil sa existe un conflict. Trebuie vazuta si legea israeliana.

      Ștergere
  16. Buna ziua,
    Va rog sa ma lamuriti referitor la urmatorul aspect : matusa mea a decedat la varsta de 87 de ani. Am testament si sunt unic mostenitor. Prioritar pentru a rezolva toate problemele ce tin de platile curente, credeam ca este certificatul de mostenitor ,apoi rezolvarea succesiunii.
    O alta intrebare : de ce mi s-a cerut sa aduc copii de pe certificatele de deces ale parintilor defunctei ? asta in situatia in care dumnealor nu erau din localitate. Stupiditatea dupa parerea mea este : daca matusa avea 87 de ani la data decesului ce relevanta au copiile certificatelor de deces ale parintilor sai ???
    Cu multumiri, Mihaela M

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Obtinerea certificatului de mostenitor inseamna tocmai dezbaterea mostenirii. Acesta este actul final, cel prin care se atesta ca s-a dezbatut succesiunea si s-a constatat ca sunteti singura mostenitoare. Notarul a procedat corect cerandu-va certificatele de deces ale parintilor defunctei. Acestia sunt ascendenti privilegiati si sunt mostenitori rezervatari. Numai daca ei sunt deja decedati poate fi eficient in totalitate testamentul dvs.

      Ștergere
    2. Multumesc pentru promtitudine !

      Ștergere
  17. Buna ziua,
    Va rog sa-mi spuneti unde trebuie sa merg pentru a trece CNP-ul pe un certificat de deces, care imi este necesar pentru plata impozitului pe un imobil. Pana anul acesta am platit impozitul cu ultima chitanta cu rol-ul acordat.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daca este vorba despre o omisiune in certificatul de deces trebuie sa mergeti la servicul de stare civila care a emis actul.
      Nu ced insa acest lucru, cred ca este vorba de o neintelegere, pentru plata impozitului trebuie sa dezbateti succesiunea, deci sa va adresati unui notar.

      Ștergere
  18. Buna ziua,
    Socrul meu a decedat in urma cu 9 luni iar singura avere care a ramas in urma defunctului consta intr-un autoturism Logan.Mentionez ca mostenitorii defunctului sunt:sotia acestuia precum si cei trei copii,iar 2 dintre ei sunt plecati in strainatate .Niciunul dintre copii nu este interesat de acest autoturism.Intrebarea mea este daca se poate trece autoturismul pe numele sotiei fara a deschide succesiune,si daca da in ce conditii?
    Va multumesc.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu, trebuie sa dezbateti succesiunea. Cei plecati in strainatate pot da declaratii de renuntare. Cel ramas in tara poate sa accepte mostenirea impreuna cu mama sa. Se poate face ulterior un partaj si autoturismul sa fie trecut numai pe numele sotiei

      Ștergere
  19. Buna ziua!

    Familia mea vrea sa faca dezbatere de mostenire, insa fiica unui unchi care a decedat nu vrea sa participe la succesiune, nici sa renunte la ea, deci am intrat in impas din cauza ei. Imi puteti da un raspuns in legatura cu situatia de mai sus?

    Multumesc.

    RăspundeţiȘtergere
  20. Buna ziua!
    As dori sa stiu daca se poate dezbate mostenirea in timpul vietii proprietarilor.Care ar fi conditiile si procedura, daca acest lucru e posibil?Exemplul mai elocvent pe care il pot da e urmatorul:tatal meu impreuna cu sora sa sunt singurii mostenitori.Bunicii mei nu sunt decedati,iar sora tatalui doreste ca mostenirea sa fie dezbatuta in timpul vietii parintilor.
    Multumesc anticipat!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mostenirea inseamna transmiterea patrimoniului unei persoane dupa decesul acesteia. Nu exista posibilitatea dezbaterii unei mostenirii inainte ca persoana sa inceteze din viata. Mai mult, toate actele referitoaree la o mostenire nedeschisa sunt nule. Daca o persoana doreste sa-si imparta bunurile mostenitorilor inainte de a deceda este posibil sa faca un partaj de ascendent

      Ștergere
  21. Buna seara!
    As dori sa stiu daca certificatul de mostenitor se poate emite in conditiile in care bunul imobil nu este declarat fiscal. Nu s-a solicitat certificat de atestare fiscala de la Impozite si Taxe Locale.

    RăspundeţiȘtergere
  22. Buna dimineata.Suntem doua surori care dorim sa facem succesiunea dupa mama noastra, decedata in 2001. Am inteles ca taxele sunt in functie de mai multe criterii( timpul trecut de la deces, in functie de valoarea proprietatii si altele). Am dori sa stim cu aproximatie cam cat ne va costa pe fiecare in parte sa dezbatem succesiunea. Mentionez ca locuim in sectorul 6, strada Rasadnitei.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu pot sa va spun taxele pana nu vad ce bunuri intra in masa succesorala. Va pot da detalii la telefon, dupa ce imi veti da si dvs detaliile de care am eu nevoie

      Ștergere
    2. In masa succesorala intra o proprietate de 1300 metri patrati, 200 mp constructie( cinci camere de caramida destul de vechi), iar restul teren.

      Ștergere
  23. Buna dimineata. Este recunoscut un testament olograf al mamei decedate la 01 martie 2012 scris de mana sa semnat dar nedatat? Sunt unul dintre cei sapte frati mostenitori.In ian.2013 am incheiat o conventie semnata cu pretentiile fiecaruia dintre noi,in care eu cedez partea mea unei surori bolnave fara surse materiale de intretinere.Ulterior o sora contesta acea intelegere.Este legal? Mentionez ca sora bolnava de epilepsie traieste intr-o manastire de sapte ani iar eu militez ca sa-i cumparam din mostenire pe numele ei un apartament iar cuantumul chiriei sa fie sursa ei de intretinere pe viitor.Sa va dea Dumnezeu sanatate!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Testatemtul olograf trebuie sa fie scris, semnat si datat de testatoare. Prin urmare, juridic vorbind, testamentul despre care vorbiti dvs nu este valabil, nefiind datat. El poate sa dea nastere numai unei obligatii naturale, morale, a mostenitorilor de a respecta vointa defunctei. Deci esentiala ar fi intelegerea dintre voi, fratii. Trebuie sa dezbateti mostenirea la notariat, sa acceptati partea care va revine si apoi sa o donati surorii despre care vorbiti. Aceasta mi se pare varianta cea mai usoara de rezolvare a problemei. Conventia despre care vorbiti poate fi valabila, dar numai in anumite conditii. Pentru a va da un raspuns corect trebuie sa o vad.

      Ștergere
  24. Va multumesc pentru promtitudine si amabilitate.Cu respect!

    RăspundeţiȘtergere
  25. Buna ziua. Matusa mea, Angela V. are 97 de ani. Sora sa, Ioana V a decedat lasand un testament olograf in favoarea unui necunoscut prin care ii lasa acestuia o casa. Cele 2 surori, matusa mea Angela si sora sa Ioana au mostenit fiecare cate o casa de pe urma defunctei lor mame in anul 1971. Arat ca mama acestora a decedat la Brasov, insa avea ultimul domiciliu in Bucuresti. In 1971, matusa mea a renuntat initial la mostenire in fata notariatului din Bucuresti, insa a introdus apoi o actiunea la Judecatoria Brasov (locul decesului mamei lor) prin care a solicitat revocarea declaratiei de renuntare la succesiune, actiune ce a fost admisa, sora sa Ioana, parata in acel dosar fiind de acord. Apoi s-a continuat dezbaterea succesiunii si ambele surori, matusa Angela si sora sa Ioana, au mostenit cele 2 case, iar in urma iesirii din indiviziune prin intelegere fiecare si-a pastrat cate o casa.

    Anul acesta, Dl. NB a actionat-o in judecata pe matusa mea solicitand sa se constate nulitatea sentintei de revocare a renuntarii la succesiune de la Judec Brasov intrucat instanta ar fi fost necompetenta conf art 14, nulitatea certif de mostenitor emis in 1972 si sa se constate ca el este si proprietarul casei matusii mele intrucat aceasta a renuntat la mostenire, iar sentinta de revocare nu este valabila. Reclamantul considera ca daca sora matusii mele, dna Ioana era proprietara si a celeilalte case i-ar fi lasat prin testament si aceasta casa.
    Va rog sa ne spuneti daca reclamantul are dreptate cand sustine ca instanta de la Brasov nu era competenta sa ia act de revocarea renuntarii la succesiune, in cond in care mama acestora a decedat la Brasov, iar sora matusii mele, dna Ioana, parata din acel dosar, avea domiciliu in Brasov.
    Va rog sa imi spuneti daca art 14 avea acelasi continut si in 1972?

    Va rog sa ne spuneti ce ar putea invoca matusa mea, lipsita de posib de a angaja un avocat, sa invoce ca sa nu ramana la varsta aceasta fara casa?
    In timpul vietii sale, niciodata sora matusii mele, dna Ioana nu a considerat ca este proprietara si a celeilalte case si nu s-a opus la actiunea de revocare a renuntarii la succesiune sau la emiterea certif de mostenitor

    Va multumesc.

    Andreea

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu cred ca acel domn va avea sorti de izbanda cu o astfel de actiune. Instanta din Brasov era, intr-adevar, necompetenta. Din 1972 si pana acum, insa, s-a prescris orice drept de acest fel. Matusa poate linistita, in lipsa de altceva, sa invoce uzucapiunea de 30 de ani.

      Ștergere
  26. Buna ziua, tatal meu a decedat anul trecut. Eu si cu sora mea (singurele descendente directe) am acceptat succesiunea la notar. As vrea sa va intreb daca exista un termen limita pentru a face dezbaterea succesiunii (initiata de sotia supravietuitoare) ? Ce se intimpla daca nu putem sa ne prezentam la convocarile notarului, avind in vedere ca locuim in strainatate? Se poate face aceasta dezbatare si dupa citiva ani? Obiectul principal al mostenirii este un apartament in care sotia supravietuitoare locuieste in present. Multumesc anticipat.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sfatul meu este sa dezbateti succesiunea in cel mult doi ani de la deces pentru ca, dupa acest termen, se plateste impozit de 1%, ceea ce face ca operatiunea sa fie mai oneroasa pentru dumneavostra.

      Ștergere
  27. In urma dezbaterii succesorale cei doi mostenitori legali,respectiv subsemnatul si sora mea, am primit in cote parti egale jumatate din patrimoniul defunctei,obtinand in acest sens CERTIFICAT DE MOSTENITOR.Exista insa neintelegeri privind modul cum se imparte proprietatea,respectiv o casa de 74mp,teren-curti-700mp si teren agricol-5000mp.Inteleg ca, pentru elucidarea neintelegerii sa facem un partaj succesoral voluntar la un notar public.Corect...?? Neexistand o intelegere amiabila anterioara,consider ca nici in acest caz problema nu se va rezolva....!? Ce ma sfatuiti sa intreprind pentru elucidarea cazului in speta ? Va multumesc anticipat pentru raspuns si solicitudine.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cel mai bine ar fi sa va intelegeti si sa partajati torul la notar. Daca nu se poate trebuie sa faceti un partaj prin instanta. Va atrag atentia insa ca este de durata si costisitor. Faceti tot ce puteti ca sa ajungeti la o intelegere si sa incheiati partajul la notariat

      Ștergere
  28. Tina

    Cererea prin care am solicitat efecuarea unui inventar a tuturor bunurilor defunctului, stabilirea masei succesorale , stabilirea cotelor de participare la obtinerea bunurilor comune , eliberarea certificatelor de mostenitor poate fi respinsa ca prematur introdusa in totalitatea ei? Mentionez ca a fost introdusa inainte de 1 an de la deces, dar eu consider ca pot cere oricand -dupa deces- inventarierea bunurilor sau stabilirea cotei de participare la obtinerea bunurilor. Si nu am reusit sa ne intelegem la notar cu sotia supravietuitoare.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Respinsa ca prematur introdusa? Trimiteti-mi pe e-mail motivarea unei astfel de sentinte. Este ciudat, astfel de cereri se pot respinge pentru multe motive. Poate instanta s-a referit la existenta incheierii eliberate de notar cu privire la deschiderea succesiunii. Poate s-a referit la incercarea de a va adresa inainte unui notar, ceea ce nu este tocmai legal . Poate s-a referit la procedura de informare in mediere. Toate aceste aspecte ar fi motive de respingere pentru prematuritate. Nu este grav, se poate remedia prin indeplinirea procedurii respective. Totusi, trimiteti motivarea ca sa o vad si eu.

      Ștergere
  29. Tina
    " intrucat termenul de optiune succesorala nu a expirat, iar parata X nu si-a exprimat dreptul de optiune succesorala ...., iar instanta nu a fost investita de catre niciunul dintre succesibili ca in temeiul art. 1113 NCC, pentru motive temeinice sa o oblige sa-si exercite dreptul de optiune succesorala intr-un termen mai scurt, stabilit de instanta, instanta apreciaza ca actiunea pendente , AVAND CA OBIECT DEZBATERE SUCCESORALA este prematur introdusa." Eu am cerut si proba cu martori, care nu mi-a fost admisa sau respinsa pt ca nici macar nu s-a intrat in fond.

    RăspundeţiȘtergere
  30. Tina
    A fost indeplinita procedura prealabila si cererea a fost depusa in decembrie 2012.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dezbaterea succesinii poate fi facuta prin instanta sau prin notariat. Nu trebuie sa investiti instanta numai dupa expirarea termenului de optiune succesorala. Ar trebui atacata aceasta hotarare

      Ștergere
  31. Buna seara,in anul 2004 tatal meu avea un cont in banca pe numele lui si ma intesta pe mine ca baiat avand si 3 fete .In 2012 au decedat ambii parinti :( Intrebarea mea este: bani din banca imi apartim in intregime sau se impart la dezbaterea mostenirii?Va multumesc!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu inteleg exact ce ati vrut sa spuneti prin expresia: ma intesta pe mine ca baiat. Oricum, in principiu, banii din cont se impart intre toti mostenitorii. Daca aveati numai imputernicire de a efectua operatiuni in cont, aceasta nu are nici o relevanta, imputernicirea incetand in momentul decesului. Daca exista un testament pentru acesti bani, atunci se verifica daca s-a incalcat rezerva succesorala, analizandu-se intreaga avere a defunctului, si se stabileste in functie de aceasta.

      Ștergere
  32. Bunica mea paterna a decedat in februarie 2012. Mostenitoare principala este fiica acesteia (matusa mea). Eu sunt nepoata de fiu predecedat. Nu am fost informata (Notariat, Instanta) despre acest deces, ci am aflat indirect. Nu am nicio citare pentru deschiderea procedurii succesorale, deci banuiesc ca nu s-a initiat. Intrucat a trecut mai mult de 1 an de la deces ce drepturi am? Mai pot face declaratie de acceptare? Daca as dori sa renunt la mostenire este necesar sa mai fac declaratia notariala de renuntare si inscrierea in Registru sau renuntarea este prezumata expirand termenul de 1 an de la deces? Va multumesc pentru raspuns

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Important este sa dovediti ca ati acceptat mostenirea. Termenul s-a depasit, intr-adevar. Puteti cere in instanta o repunere in termen daca puteti dovedi ca nu ati stiut de deces. declaratie de acceptare se poate face, aratand insa ca ati indeplinit acte de acceptare tacita ( daca ati indeplinit ). Declaratia de renuntare se poate face, deasemenea, fara nici o opreliste. Incercati sa va intelegeti cu matusa. Asa este cel mai usor de rezolvat. Apelati apoi la un notar.

      Ștergere
  33. Am primit o comunicare-adresa de la Tribunal in care mi se solicita sa depun in calitate de parat o intimpinare intr-o actiune in care reclamantul doreste sa i se recunoascas calitatea de mostenitor unic. Eu am facut in luna mai o declaratie de renuntare notariala la mostenirea respectiva, fara sa stiu ca el a depus o actiune in instanta. Dupa numarul dosarului am cautat pe internet si am gasit ca actiunea a fost inregistrata in luna aprilie. Voi trimite intimpinare si copia declaratiei de renuntare (care a fost inscrisa in RNNEOS). In aceasta situatie pot solicita instantei constatarea faptului ca nu mai am calitatea de mostenitor si ca atare respingerea actiunii? Pot trimite declaratia notariala in copie xerox sau trebuie sa o legalizez? Multumesc

    RăspundeţiȘtergere
  34. Buna ziua,
    Unchiul meu a decedat in Germania in Sept 2012; la data decesului era cetatean german. In Romania mai are la banca niste pensii neridicate iar la Primarie, pe Legea 10 / 2001 mai are un dosar pt 1/2 apartament ce l-a detinut in Bucuresti.
    Daca mostenitorii lui (copii si sotie) fac Certificatul de mostenitor in Germania, iar in baza lui doua procuri ca sa-i reprezint la banca si PMB, apostileaza toate 3 documentele, eu in Romania le traduc si legalizez traducerile, este legal ? Pot intimpina piedici ?
    Multumesc anticipat

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Trimiteti documente referitoare la bunurile din Romania pentru a le cuprinde in CM. fiind cetatean german se aplica legea germana. Nu exista motivatie pentru cerinta de a se aplica legea romana. Normal este sa vi se admita procedura pe care ati descris-o

      Ștergere
  35. Buna ziua,
    Va rog sa ma lamuriti daca poate constitui obiectul unui partaj voluntar (dupa desfacerea casatoriei)un bun imobil - cladire, fara documentatie cadastrala aferenta, cladire ce poate fi identificata prin indicarea terenului unde este edificata, a autorizatie de constructie sau de extindere.
    Va multumesc anticipat,

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Trebuie sa intocmiti documentatia cadastrala si apoi sa faceti partajul voluntar

      Ștergere
  36. Buna ziua, am cumparat o masina din germania, impreuna cu fratele meu, ulterior el s a razgandit si isi vrea parte cu care a contribuit la cumparare , eu ramanad cu masina , Puteti sa ne ajutati la rezolvarea acestei probleme prin asa zisul partaj voluntar? Specific ca amandoi suntem trecuti pe contractul de vanzare cumparare , avem toate actele masinii originale si traduse, . Putem apela la d vs pentru rezolvarea aceste probleme.? Multumesc anticipat !

    RăspundeţiȘtergere
  37. Detin un CM. de la parintii mei,cu 4 coindivizari-fiecare avand cota de 1/4 dintr-un teren agricol-lg.18/91. In prezent,3 dintre noi(toti,fiind frati)sunt decedati, ramanand de pe urma lor 4 mostenitori(nepoti-imprastiati prin tara si care inca nu si-au dezbatut succesiunea dupa TATII lor)-ultimul defunct avand domiciliu in BUC.

    Ca singur COINDIVIZAR, as vrea sa fac partajul la imobilul aflat in indiviziune,impreuna si in mod amiabil cu nepotii mei,insa,nu stiu procedura.
    Prin urmare, va rog respectuos luminati-ma si pe mine printr-un raspuns(cat se poate de detaliat):
    -cum pot face partajare definitiva(pe capete)? SI
    -care NOTARIAT ar fi competent in aceasta situatie? Va multumesc

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Trebuie sase dezbata toate cele 3 mosteniri ale fratilor dvs. Competent este notarul de la ultimul domiciliu al fiecaruia sau al ultimului dintre defuncti. Dupa aceasta se intabuleaza dreptul de proprietate si apoi se face partajul. Competent este orice notar dar este de preferat sa faceti la llcul situarii bunului pentru ca va este dvs mai usor

      Ștergere
  38. Multumesc pentru amabilitate si promptitudine; si, cu scuzele de rigoare, va mai fac o intrebare:
    -Daca vin la bnp-ul dvs, pot obtine o procura speciala transmisibila(pentru o tranzactie judiciara, intr-un proces de iesire din ind.)din partea a 5 mandanti(toate partile din proces???
    va multumesc mult.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, se poate. Procura poate fi facuta de toti mandantii deodata sau se poate face separat pentru fiecare in parte. Va sfatuiesc sa faceti procuri separate pentru ca e mai comod, partile pot veni separat si in zile diferite la notariat. Daca se doreste revocarea procurii, in cazul in care sunt mai multi mandanti, toti trebuie sa faca revocarea, nu numai unul dintre ei, daca procura este comuna. Daca este separata, atunci fiecare poate sa revoce ceea ce a dat

      Ștergere
  39. Buna dimineata. Doua surori, ambele decedate. Eu cu fratele o mostenim pe una dintre ele( neavand nici sot, nici copii ne lasa partea ei de mostenire prin testament), tatal nostru este fiul celeilalte, automat mostenitorul ei. Mentionez ca ambele nu au iesit din indiviziune, situatie in care ne gasim si in momentul de fata, deoarece nu s-a facut nicio succesiune dupa decesul lor. Tatal nostru vrea sa-si vanda partea lui de mostenire. Avand in vedere situatia in care suntem toti mostenitorii, tatal nostru poate vinde partea lui fara acordul nostru de iesire din indiviziune? Va multumesc!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, poate, dar numai dupa dezbaterea mostenirii si efectuarea formalitatilor de intabulare

      Ștergere
  40. Buna seara.Am inteles. El a gasit un cumparator, si cand s-a dus la notariat pentru avans, nu a rezolvat nimic, urmand sa semnam si noi. Nu am inteles de la tatal meu pentru ce anume trebuia sa semnam. Intru-cat tatal traieste in concubinaj cu o doamna(pe care noi nu o placem deloc), iar el tot insista sa vanda partea lui, eu si fratele meu vrem sa impiedicam acesta vanzare, vrem sa nu semnam niciun act, sau macar sa amanam acest lucru. Auzisem ca daca nu ne intelegem pe cale amiabila sa iesim din indiviziune, atunci se merge in instanta. Va multumesc tare mult!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cereti partajul in instanta si notati litigiul in cartea funciara

      Ștergere
  41. Va multumesc tare mult pentru sfaturi.

    RăspundeţiȘtergere
  42. Buna ziua ,
    Va rog sa-mi raspundeti unde ar fi indicat sa desfasuram procedura succesorala la notar sau in instanta .Mentionez ca suntem 4 mostenitori din care 2 au domiciliul necunoscut .Daca in termen de un an ceilalti 2 mostenitori nu se prezinta la notar ,notarul suspenda succesiunea cu recomandarea de a ne adresa instantei ???
    Va multumesc !

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La notar. Incercati sa aflati adresele. In acest fel va simplificati viitorul. Va puteti adresa serviciului de evidenta a populatiei. Solutii exista. Depinde de notarul caruia va adresati.

      Ștergere
  43. Buna seara! Am si eu o problema referitoare la o mostenire. Unchiul meu a decedat recent iar eu sun singurul mostenitor al sau. Problema consta in faptul ca el a cumparat un imobil in urma cu mai multi ani impreuna cu o doamna, concubina sa, care a decedat in urma cu 2 ani. Nimeni nu s-a interesat de ea in tot acest timp, unchiul meu s-a ocupat de cheltuieli de inmormantare etc. As dori sa stiu daca alti mostenitori din partea dansei au dreptul la jumatatea ei de imobil, daca da, cum pot afla unde se afla?

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Unchiul dvs nu este mostenitorul doamnei decat daca ea i-a lasat un testament. Nefiind casatoriti, chiar daca au cumparat in coproprietate, nu exista un drept la mostenire. Pe partea ei trebuie chemate rudele sale, pana la gradul 4 inclusiv ( copii, nepoti de la copii, stranepoti de la copii, etc, fara limita in grad sau colaterali - frati, nepoti sau stranepoti de frate, unchi, veri primari). Trebuie sa-i gasiti. Incercati la evidenta populatiei. Altfel, pe jumatatea dansei ramane mostenire vacanta.

      Ștergere
  44. Bună seara . În primul rând felicitări pentru blog este foarte util cu niște răspunsuri pe măsură de la dumneavoastră. În al doilea rând îmi cer scuze pentru gramatică este 2:00 somnoros .

    Întrebarea mea fiind :Ambii părinți ai soției au murit . Ele fiind 2 surorii. Tatăl decedând acum 5 ani mama 2 ani . Ei au locuit în parcul tineretului au fost demolați prin 1989 printr e care și au cumpărat un apartament au locuit cu toți până când una din fete s a măritat și i au cumpărat părinți un apartament în același bloc . După care a vândut apartamentul și sa mutat . Părinți au ajutat o la mobilare chiar și cu bani la cumpărarea noului imobil . Soția sora mai mica a rămas și a locuit cu părinți ea a primit de la tatăl ei 50% din apartament și cu mama nu a mai alucat să facă acte a murit de atac cerebral aici încep problemele și întrebarea mea : ei au căzut deacord verbal că sora cea mică rămâne în apartament este al ei și sora cea mare are casa ei . Sora cea mica ia îngrijit îngropat etc pomeni .... de 2 ani de zile nimeni nu sa ridicat cu pretenții . Când am încercat să îl vindem sora cea mare sa ridicat cu pretenți de 25% că de ce nu i au făcut acte că au fost și părinți ei. Dacă se poate decădea din acele drepturi de 25% care ar fi legale ale surori mai mari sau ?? Pentru că ea a primit parte când părinți trăiau și acuma cum știm toți bani schimbă și familia .

    Sper că am fost destul de concret în mica descriere dacă imi puteți da un răspuns v aş fi recunoscător .. eu tot o să vă urmăresc blocul foarte util și se pare că din problemele altora înveți multe :-) Mulțumesc anticipat succes în continuare

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daca dovediti ca parintii i-au dat bani pentru cumpararea casei este foarte bine. Se considera ca a primit o donatie. Aceasta poate fi redusa in limita cotitatii disponibile. In felul acesta nu mai poate cere o cota din acel apartament care era in patrimoniul parintilor la decesul lor.

      Ștergere
  45. Buna ziua,va felict pentru Blog, Este extrem De util,va rog sa ma ajutati sa ies din urmatoarea dilema : eu si sotul meu ,ambii doar cetateni germani cu domiciliul in Germania detinem o Casa de vacanta pe teritoriul orasului Constanta . Sotul meu a decedat La data de 04,03,2014 pe teritoriul Romaniei si in certificatul de deces Este trecut domiciliul din Germania. Momentan am deschis succesiunea in Germania,impreuna cu copiii dinsului din fosta casatorie,apoi vom obtine si un act notarial German.Eu voi platii copiilor in Euro partea lor aferenta din mostenire pentru a devenii unic proprietar al imobilului din Romania.Ce fel de act imi recunoaste Romania sau ce procedura trebuie sa urmaresc ca sa imi fie ulterior recunoscut titlul de proprietar ? Va multumesc anticipat,J.Mihaela

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In principiu, legea aplicabila este cea germana. Se dezbate mostenirea acolo, apoi aici, pentru ca ulterior sa incheiati un partaj cu ceulalti mostenitori. Competenta apartine unui notar din Constanta.

      Ștergere
    2. Din pacate copiii germani din fosta casatorie a sotului meu nu imi vin in intimpinare in ce priveste legislatia Romana deoarece considera ca dezbaterea mostenirii odata efectuata in baza legii germane,locul de domiciliu al sotului meu nu au ce Sa dezbata in Romania. Nu am mentionat din pacate ca in timpul casatoriei am cumparat prin act de vinzare cumparare cu clauza de intretinere apartamentul mamei mele din Bucuresti Sector 2 . Asi putea desfasura procedura prin biroul dumneavoastra din Bucuresti ? Imi permiteti va rog un contact telefonic ? Va rog Sa imi scuzati greselile de ortografie dar Este o lupta permanenta cu Tastatura Germana .Va multumesc,
      J.Mihaela

      Ștergere
  46. buna ziua
    va rog sa-mi spuneti in cazul in care am mostenit in anul 2013 ca cetatean strain teren in Romania prin mostenire legala , sunt obligat sa il vand intr-un anumit termen ?
    va multumesc

    RăspundeţiȘtergere
  47. Buna seara!Poate fi considerat sot supravietuitor o persoana aflata in moarte cerebrala?Mentionez ca a decedat la cateva ore.Va multumesc!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. sincer, trebuie sa ma mai gandesc la aceasta problema.

      Ștergere
  48. - Stimata Doamna,
    Am primit raspunsuri contradictorii la o problema juridica,astfel ca si in prezent
    nu stiu cum sa procedez concret.Pentru acest motiv apelez la bunavointa Dvs.
    In fapt; Sotul meu, cetateam iranian cu domiciliul in Bucuresti, a decedat in 2012.
    In timpul casatoriei , am construit o casa (parter si etaj) in Domnesti ( Ilfov ).In iunie
    2012 am formulat '' Declaratie de acceptare a succesiunii la un Cabinet notarial
    din Bucuresti, ultimul domiciliu comun .,urmand sa revin la notariat, pentru eliberarea
    Certificatului de mostenitor, dupa expirarea termenului de 1 an de la deces,potrivit
    discutiei avute.In prezent dupa doua amanari,am fost indrumata sa caut eventualii
    mostenitori ai sotului decedat, in Iran sau pretutindeni, desi am precizat de la inceput
    ca nu am cunostinta despre rudele sale.In final am fost indrumata sa ma adresez la
    un alt cabinet notarial deoarece domnia sa pleaca in concediu. In concluzie va rog sa
    ma indrumati cum sa procedez si daca ma pot adresa Cabinetului Dumneavoastra .
    PS : Precizez ca toate actele de proprietate sunt intocmite pe numele meu,
    cu precizarea ca sunt casatorita
    Cu deosebita consideratie va multumesc Marinela

    RăspundeţiȘtergere
  49. buna seara
    va cer ajutorul in legatura cu o problema de mostenire
    tatal meu a decedat in anul 2000 iar mama in anul 1997 fiind divortati in anul 1995
    suntem mostenitori eu si sora mea care a renuntat la cetatenia romana in anul 2001 fiind acum cetatean ungar
    putem mostenii amandoua ?
    masa succesorala consta din doua constructii si un drept de folosinta asupra a 100mp teren aferent!
    va multumesc

    RăspundeţiȘtergere
  50. buna seara

    pot mosteni ca cetatean strain un imobil - constructie de la mama mea decedata in anul 1997 ?
    va multumesc

    RăspundeţiȘtergere
  51. Buna ziua,
    in cazul in care defunctul (de cetatenie italiana) cu domiciliul in Romania (fara cetatenie) are mostenitori si in Romania (sotia de origine romana) si in Italia (sora de cetetatenie italiana) care sunt demersurile pt mostenirea unui bun mobil (autoturism, inmatriculat in Romania pe numele defunctului)?
    Multumesc!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Adresati-va notarului dela locul unde era inmatriculat autoturismul

      Ștergere
  52. Buna seara.
    Situatia pentru care va solicit opinia este urmatoarea:
    V a decedat anul trecut in data de 06.05.2013. NU avea copii ci doar frati, surori dintre care unii decedati in numele carora vin fii acestora. Unii au acceptat expres succesiunea, altii nu au dat nicio declaratie insa ceea ce ma preocupa e faptul ca un succesibil a dat declaratie de acceptare a mostenirii abia in data de 12.05.2014 adica cu aprox 5-6 zile peste termenul de un an despre care am fost informat.
    mentionez ca am tot citit pe net diferite situatii similare si ulterior am descoperit intamplator blogul dvs care mi-a inspirat un caracter profesional.
    Intrebarea mea este urm: formulez actiune in instanta pentru a solicita revocarea declaratiei de acceptare a succesiunii ca fiind tardiva sau actiune de dezbatere a succesiunii in care solicit sa se constate tardivitatea declaratiei si ca atare inlaturarea de la mostenire a respectivei? bineinteles si a celor care nu au dat deloc declaratie de acceptare.
    Masa succesorala e compusa dintr-un imobil situat in sectorul 5, deloc impresionant.
    Si va rog sa-mi spuneti daca este aplicabil in cauza art.1124 ref la cele 6 luni privind prescriptia actiunii.

    Multumesc anticipat.
    Daniel Cornea

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Acceptarea unei succesiuni se poate face si tacit. daca declaratia data la notar a fost autentificata dupa trecerea unui an de la deces, inseamna ca este o declaratie prin care se confirma faptul ca a fost acceptata tacit mostenirea. persoana va trebui sa faca dovada actelor de acceptare tacita pe care le-a facut. Ceilalti, care nu au dat declaratii de acceptare expresa, au putut accepta si ei tacit mostenirea. Notarul ii va cita si va stabili cu ocazia dezbaterii mostenirii daca au acceptat mostenirea, daca au renuntat sau daca pot fi decazuti din dreptul de a exercita dreptul de optiune. Art. 1124 se refera la anularea actului de acceptare pentru neindeplinirea conditiilor de fond la incheierea lui. Nu este aplicabil

      Ștergere
  53. Buna, va rog sa ma ajutați cu sfaturi si îndrumări. Pana la dezbaterea unei succesiuni, care este ceruta prin instanță, se poate cere sistarea utilităților de care unul din moștenitori, chiar daca celalalt locuiește in imobilul ce va face obiectul succesiunii? Poate cere chirie daca succesiunea nu e dezbătuta?

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cererea de sistare a utilitatilor este un abuz. Contravaloarea folosintei se poate cere, pentru partea la care are dreptul.

      Ștergere