marți, 15 mai 2012

MOSTENIREA LEGALA - introducere

Noul Cod Civil  foloseste, in reglementarea devolutiunii legale a mostenirii, procedeele  tehnice clasic recunoscute :
-         Stabilirea unei ordini de preferinta  intre diferitele categorii de rude
-         Limitarea vocatiei la mostenire

1. Primul articol al titlului referitor la mostenirea legala - respectiv art 963 -  contine reglementari cu caracter  de regula generala  si de principiu,  ce sunt de natura sa jaloneze intreaga structura a mostenirii legale .

a. Art. 963  alin 1  NCC stabileste ca mostenirea se  va deferi  dupa lege catre doua categorii de mostenitori : pe de o parte sotul supravietuitor  si pe de alta parte rudele defunctului, respectiv descendentii, ascendentii si  colateralii defunctului . Prevederea are, dupa cum se vede, caracter general. Ceea ce merita remarcat  este faptul ca sotul supravietuitor este inclus in categoria mostenitorilor  legali, pe pozitie de egalitate cu  rudele celui care lasa mostenirea. Analizand textul de lege constatam ca, din punct de vedere al redactarii frazei, cele doua elemente care  desemneaza destinatarii mostenirii ( respectiv  sotul si rudele defunctului ) se afla in raport de coordonare, fiind unite prin conjunctia "si", fara a exista  o primordialitate data de folosirea unor expresii  specifice  ( de ex :  "in primul rand" , "cu precadere", etc ). Concluzionam deci ca, desi  in ordine  este trecut intai sotul suptavietuitor si abia apoi rudele defunctului, aceasta ordonare este una fireasca si obligatorie ( intr-o enumerare totdeauna trebuie sa fie cineva primul ), nefiind de natura sa transmita ideea  ca legiutorul a vrut sa stabileasca o ierarhie vremelnica a celor chemati la mostenire. Important este sa retinem faptul ca mostenitorii legali sunt considerati egali din punctul de vedere al dreptului lor la a mosteni, fiind supusi acelorasi reguli privind capacitatea, vocatia, drepturile si obligatiile pe care le au. Faptul ca, ulterior, legea statueaza ca impartirea patrimoniului se face prin atribuirea in primul rand a cotei sotului supravietuitor  si abia apoi a celorlalte clase de mostenitori nu este de natura sa aduca atingere statutului de egalitate a celor doua categorii de mostenitori legali.  Faptul ca insasi cota la care are dreptul sotul supravietuitor  se stabileste in functie de clasa de mostenitori cu care vine in concurs, demonstreaza o interdependenta a drepturilor, care  nu poate fi decat rezultatul unei egalitati in drepturi a celor care interconecteaza. 

b. Art. 963 alin 2 NCC vine sa precizeze limitele vocatiei la mostenire, obligandu-ne sa facem aplicarea art 406 NCC. Astfel, se stabileste ca descendentii si ascendentii ( deci rudele in linie dreapta ) au vocatie universala la mostenire ( "indiferent de gradul de rudenie cu defunctul" ), iar rudele in linie colaterala au vocatie la mostenire  numai pana la gradul 4 inclusiv.  Asa cum spuneam mai inainte, calculul gradului de rudenie  se va face conform prevederilor  art 406 NCC, adica :  in cazul rudeniei in linie dreapta, dupa numarul nasterilor ( care va determina si gradul de rudenie ), iar in cazul rudeniei in linie colaterala dupa numarul nasterilor, de la ruda pe care o analizam,   urcand pana la ascendentul comun si coborand apoi pana la cealalta ruda ce face obiectul analizei .  Prin urmare, vom retine ca si regula generala faptul ca, in cazul mostenirilor ce se atribuie rudelor in linie dreapta - descendentilor si ascendentilor -  nu exista nici o limita determinata de gradul de rudenie, patrimoniul defunctului putand fi transmis oricui, in masura in care indeplineste si celelalte conditii  legale pe care le-am analizat deja sau pe care le vom  analiza in cele ce urmeaza. In schimb, in cazul mostenirilor ce se atribuie rudelor in linie colaterala, vom fi limitati si obligati sa ne oprim la rudele de gradul al patrulea, respectiv la  stranepotii de frate sau la  verii primari  ai defunctului . Celelalte rude , de grad mai indepartat, nu vor putea mosteni un defunct decat in baza unui testament al acestuia, iar nu in virtutea legaturii de rudenie. Rudele in linie dreapta sau colaterala care au in virtutea legii vocatie la mostenire vor putea cumula aceasta vocatie legala si cu cea testamentara, putand mosteni atat in calitate de mostenitori legali cat si in calitate de legatari .

c. Art. 963 alin 3 NCC  indica principial situatia lipsei mostenitorilor legali sau testamentari, caz in care patrimoniul defunctului se va transmite unitatii administrativ teritoriale in a carei raza se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii.  Acest articol  reprezinta cadrul general ce se va  detalia corespunzator prin articolele 1135 - 1140 NCC referitoare la mostenirea vacanta. Remarcam faptul ca dreptul statului de a culege bunurile unei mosteniri se exercita prin intermediul comunei, orasului sau a municipiului - deci a unitatilor administrativ teritoriale -  si are la baza  dreptul suveran al statului, iar nu statutul acestuia de mostenitor, astfel cum au fost anumite opinii doctrinare. In sprijinul acestei pareri aducem insasi textul de lege  care atesta drepturile statului numai "in lipsa mostenitorilor legali sau testamentari". Avand in vedere faptul ca dreptul de a culege mostenirea vacanta  este acordat unitatii administrativ teritoriale in raza careia se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii,  vom remarca faptul ca in practica exista posibilitatea ca bunurile sa fie impartite intre mai multe comune, orase sau municipii, dupa caz, in functie de natura bunurilor existente in patrimoniul succesoral Astfel, bunurile imobile si bunurile mobile corporale nesupuse vreunei forme de inregistrare se vor transmite dupa locul situarii lor  ( care poate sa fie sau nu acelasi cu ultimul domiciliu al defunctului ), bunurile mobile incorporale  se vor transmite functie de locul ultimului domiciliu al defunctului iar bunurile mobile supuse vreunei formalitati de inscriere  se vor transmite functie de locul inregistrarii. Cu privire la aceasta  ultima situatie  este deasemenea posibil sa se nasca anumite litigii, deoarece textul codului civil  stabileste  drept criteriu locul in care bunurile "se aflau", ceea ce ar duce la concluzia ca trebuie sa avem in vedere  amplasarea, existenta efectiva a bunurilor intr-un anumit loc, iar nu prezumtia  ca un bun supus inregistrarii se afla obligatoriu in raza unitatii administrativ teritoriala in care este inregistrat. Credem ca, intr-o asemenea situatie trebuie acordat primordialitate locului in care bunurile exista  efectiv si legal, dovada respectivei situari, fiind vorba de un fapt juridic, putand a fi facuta cu orice mijloc de proba .

2. Art. 964 NCC stabileste cele trei principii  fundamentale ale devolutiunii legale a mostenirii .

a. Principiul chemarii la mostenire a rudelor in ordinea claselor de mostenitori legali
Alin. 1 al art 964  indica cele 4 clase de mostenitori precum si faptul ca vocatia la mostenire este cea determinata de ordinea acestor clase:
-         Clasa I : descendentii ( copii, nepoti, stranepoti, fara limita de grad )
-         Clasa aII-a : ascendentii privilegiati ( parintii defunctului ) si colateralii privilegiati ( fratii, surorile defunctului si descendentii acestora pana la gradul 4 inclusiv )
-         Clasa aIII-a : ascendentii ordinari (bunicii, strabunicii, fara limita de grad)
-         Clasa aIV-a : colateralii ordinari  ( unchi, matusi, veri primari )
Prin urmare, ca si regula generala, rudele sunt chemate la mostenire in ordinea celor patru clase de rudenie, existenta unor rude apartinand unei clase superioare fiind de natura sa inlature de la mostenire rudele apartinand clasei subsecvente. Altfel spus, la mostenirea unui defunct nu pot veni in acelasi timp decat rude apartinand unei singure clase de mostenitori, cea mai apropiata fata de defunct
Exista doua exceptii de la aceasta regula :
- Prima exceptie  este cea pe care o arata chiar alin 2 al art 964  si se refera la situatia dezmostenirii tuturor rudelor care fac parte dintr-o clasa de mostenitori rezervatari. In acest caz, rezervatarii isi vor lua in mod obligatoriu rezerva la care legea le da dreptul, iar restul mostenirii va fi culeasa de clasa de mostenitori subsecventa  care indeplineste conditiile pentru a mosteni . Este practic singura situatie in care , concomitent, la mostenirea unui defunct, pot fi chemate doua clase de mostenitori.
- Cea de a doua exceptie  o reprezinta situatia sotului supravietuitor care, nefiind ruda cu defunctul, vine la mostenire in concurs cu fiecare dintre cele 4 clase de mostenitori formate din rudele defunctului. Avand in vedere reglementarea distincta a acestui lucru prin insasi cuprinsul codului civil, respectiv art 971 NCC, aceasta exceptie ar putea fi analizata de acum incolo ca o regula, ca un principiu de sine statator, iar nu ca si o exceptie asa cum a fost privita pana acum in literatura de specialitate.

b. Principiul proximitatii gradului de rudenie.
Alin 3 al art. 964 impune : " rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul inlatura de la mostenire rudele  de gard mai indepartat ". Deci, vocatia concreta la mostenire in cadrul aceleiasi clase  este determinata de apropierea gradului de rudenie .  ( de exemplu, copii vor exclude de la mostenire nepotii, stranepotii, etc )
Exista si de la aceasta regula doua exceptii :
- In cadrul clasei a II-a de mostenitori, care este de fapt o clasa mixta, parintii defunctului ( ascendentii privilegiati ) - rude de gradul 1 - nu inlatura de la mostenire  pe colateralii privilegiati - rude de gradul 2-4.
-Reprezentarea succesorala

c. Principiul reglementat de alin 4 al art 964, potrivit caruia "intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad  mostenirea se imparte in mod egal".
De la aceasta regula exista doua exceptii:
- In cazul fratilor si surorilor nascuti din casatorii diferite ale parintilor, impartirea se face pe cele doua linii - materna si paterna -, astfel incat fratii/surorile nascuti din aceeasi casatorie vor primi parte de mostenire pe ambele linii, iar fratii/surorile nascuti din casatorii diferite vor primi parte de mostenire numai pe linia materna sau paterna pe care se afla cu defunctul . In acest fel, impartirea finala va arata ca fratii si surorile, desi rude de grad egal  si care fac parte din aceeasi clasa de mostenitori, pot culege mostenirea in parti diferite iar nu egale .
- In cazul reprezentarii succesorale, in care mostenirea se culege pe tulpini, rezultatul final al impartirii  va putea fi diferit functie de numarul reprezentantilor care exista pe fiecare tulpina de reprezentare, astfel incat, la final, rude de grad egal intre ele  pot primi parti de mostenire diferite 

Toate aspectele prezentate pana acum vor fi in amanunt analizate in cele ce urmeaza . Ce trebuie , insa, sa remarcam  cu privire la aceste reguli generale ale mostenirii legale este conceptia profund  justa si exchitabila a legii, dorinta legiuitorului - nu numai a celui actual , ci si a celor anteriori - de a da o fundamentare cat mai corecta felului in care se va imparti mostenirea intre rudele  celui decedat. Acesta este practic principalul argument pentru care mostenirea legala , ca si institutie, trebuie mentinuta in reglementarea civila existenta .


DANIELA NEGRILA
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA


4 comentarii:

  1. Buna ziua,
    Va rog sa-mi raspundeti si mie la urmatoarea intrebare: cine vine la mostenirea unui defunct care are doi copii care au renuntat la mostenirea acestuia, nepotii din fii renuntatori sau clasa a II-a de mostenitori.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Prima clasa care se cerceteaza este clasa I a descendentilor, mergand pe toate gradele de rudenie. Deci, daca au renuntat copiii ( gradul 1 ), se vor chema la mostenire nepotii de fiu/fiica ( gradul 2). Daca si acestia renunta, se cheama la mostenire toti nepotii , de toate gradele, care exista. Numai daca toti descendentii renunta se cheama la mostenire clasa a doua, a ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati

      Ștergere
  2. Buna ziua,

    Am o mica neclaritate in interpretarea codului. Tinand cont de cazul in care sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs numai cu colateralii privilegiati, de ce sotul supravietuitor va beneficia de 3/4 din mostenire? Atat lit.c) a art. 972, cat si alin.(2) al art.977 stipuleaza foarte clar ca sotul supravietuitor va avea dreptul la 1/2 din mostenire, daca vine in concurs numai cu acendenti privilegiati, sau numai cu colateralii privilegiati.

    Va multumesc!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Niciodata, in concurs cu colateralii privilegiati sotul nu mosteneste 3/4. Daca la mostenire vine sotul supravietuitor impreuna cu fratii/surorile defunctului, atunci partea sotului este de 1/2. Daca bunrile care intra in masa succesorala sunt bunuri comune, atunci ele vor intra in mostenire numai in masura partii de bun comun a def7unctului care este, conf legii, de 1/2. Deci sotul supravietuitor are partea sa de bun comun de 1/2, mai mosteneste 1/2 din 1/2 de la defunct, astfel incat din total are 3/4. Este vorba de coroborarea tipului de bun , de reginul matrimonial si de dreptul succesoral aplicabil.

      Ștergere