PACTELE ASUPRA MOSTENIRII NEDESCHISE

Sunt lovite de nulitate absolută,   conform prevederilor  art. 956 NCC , orice acte juridice având ca obiect drepturi eventuale  asupra unei moşteniri nedeschise încă.

           Decelam din aceasta prevedere legala  nu numai sanctiunea care intervine in asemenea situatii, ci chiar definitia pactelor asupra unei mosteniri care inca nu a fost deschisa: acele acte juridice care au ca obiect drepturi eventuale asupra unei mosteniri viitoare.

                         

1. Textul legal enumeră, cu titlu enunţiativ, actele de natură a fi considerate pacte asupra moştenirii nedeschise: actele de acceptare sau de renunţare la succesiune înainte de deschiderea ei precum si actele prin care se înstrăinează sau se promite înstrăinarea unor drepturi care s-ar dobândi la deschiderea moştenirii.

2. Nu se face distincţie asupra:

- caracterului oneros sau gratuit al actului

- caracterului unilateral sau bilateral al actului

- obiectului actelor juridice

- poziţiei  de parte în actul juridic astfel încheiat sau de terţ în respectivul raport juridic a celui despre  a cărei moştenire este vorba

- existenţei sau inexistenţei acordului celui despre a cărei moştenire este vorba

3.Sancţiunea  care intervine este nulitatea absolută.

     Pe cale de consecinţă, actul juridic respectiv va fi considerat a nu fi fost niciodată încheiat, cu toate consecinţele care decurg din aceasta.  Fiind vorba de o nulitate absolută, el nu va fi susceptibil de confirmare ci numai de refacere, cu respectarea condiţiilor legale, făcându-se aplicarea prevederilor art. 1259 NCC. Va fi posibilă , deci, încheierea unui alt act similar celui nul, dar numai după momentul deschiderii moştenirii, cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă impuse de lege .

4. În această categorie vor intra acte de tipul :

- Declaraţii de acceptare ori de renunţare la moştenire

- Acte de înstrăinare a moştenirii

- Acte de înstrăinare  a anumitor drepturi sau bunuri  ce vor fi dobândite prin moştenire

- Promisiuni de înstrăinare a moştenirii, a anumitor drepturi sau bunuri ce vor fi dobândite prin moştenire

- Constituiri de drepturi reale sau promisiuni de a constitui anumite drepturi reale asupra unor bunuri ce vor fi dobândite prin moştenire

      Interesanta  este formularea textului legal. Locul in care este plasata sanctiunea, respectiv inceputul enuntului, face ca impactul pedepsei aplicate sa fie foarte mare, intr-atat incat sa fie pe deplin retinut si sa impiedice  cu desavarsire incheierea unor asemenea acte.

5. De esenţa interdictiei şi pentru ca ea să producă efecte, este necesar a fi îndeplinite următoarele condiţii :

a. actul juridic să aibă ca obiect drepturi asupra unei moşteniri  sau asupra unor bunuri individual determinate ce fac parte din patrimoniul unei persoane  şi care s-ar putea transmite ori dobândi cu ocazia decesului acelei persoane, prin moştenire de la aceasta.

Nu este relevantă  transmiterea unui bun ca şi bun viitor,  nu din această calificare rezultă interdicţia. De esenţa interdicţiei este faptul că actul juridic are ca obiect un drept eventual, despre care nu se ştie când şi dacă se va naşte şi va deveni actual

b. moştenirea să nu fie deschisă încă .

Această condiţie îşi va arăta importanţa numai în situaţia în care data decesului unei persoane a fost rectificata şi fixată la o data ulterioară celei existente iniţial în actul de deces. Aprecierea valabilităţii unor acte juridice încheiate în intervalul dintre cele două date este o sarcină deosebit de dificilă . Ele vor fi considerate  nule absolut dacă avem în vedere că data reală a deschiderii moştenirii este cea de-a doua , dar este de asemenea posibil să fie considerate pe deplin valabile dacă avem în vedere bună credinţă, voinţa internă a parţilor  precum şi îndeplinirea tuturor celorlalte condiţii cerute de lege, la momentul încheierii lor. 

c. pactul să nu fie permis în mod excepţional prin lege

     6. Cazurile în care legea permite existenţa unor clauze sau încheierea unor acte juridice ce se referă sau au ca obiect o moştenire  nedeschisă încă:

a. Partajul de ascendent - reglementat de art 1160-11163 NCC .  Este o operaţiune juridică ce poate îmbrăca două forme : donaţia sau testamentul. În privinţa testamentului, ale cărui efecte se vor produce la data deschiderii moştenirii, nu se pune problema aprecierii ca pact asupra unei moşteniri nedeschise încă . Cu privire la donaţie, având în vedere încheierea acesteia în timpul vieţii autorului  şi faptul că ea  cuprinde împărţirea bunurilor  acestuia între descendenţii săi, calificarea drept pact asupra unei moşteniri nedeschise pare a fi destul de aproape de adevăr . Fiind , însă, reglementat strict de lege şi având efecte practice de o mare însemnătate, partajul de ascendent trebuie privit ca o instituţie de sine stătătoare care, indiferent de calificarea ce i se va da, va avea o aplicare din ce în ce mai largă în raporturile juridice derivate din transmiterea moştenirii

b. O altă situaţie care are legatură cu pactul asupra unei moşteniri nedeschise este cea prevazută de art 1016 NCC  referitor la posibilitatea includerii în contractul de donaţie a unei clauze de întoarcere a bunurilor în patrimoniul donatorului în caz de predeces al donatarului şi, eventual, a moştenitorilor acestuia .  Analizând această prevedere legală, ea poate fi calificată mai degrabă  ca o condiţie rezolutorie decât ca o clauză referitoare la o moştenire nedeschisă încă

c. Substituţia fideicomisară - reglementată de art. 993-1000 NCC - precum şi liberalitatea reziduală - reglementată de art . 1000-1005 NCC -   sunt  alte două  instituţii care , aparent, reprezintă  excepţii de la interdicţia de a încheia acte juridice având ca obiect o moştenire nedeschisă.  Analiza acestora o vom face la capitolul special dedicat lor, unde vom avea în vedere şi măsura în care ele pot fi calificate ca şi excepţii de la interdicţia impusă de art. 956 NCC

d.Clauza cuprinsă în contractul de societate civilă prin care se stipuleaza faptul că, în cazul decesului unui asociat,  societatea  continuă de drept cu moştenitorii - întemeiată legal pe prevederile art 1939 NCC- este o prevedere pe deplin valabilă care, indiferent de calificarea şi încadrarea juridică ce i se va da, va produce efectele juridice scontate şi  nu va fi pusă sub incidenţa prevederilor art 956 NCC

e.Consimţământul dat de deşcendenţii, ascendenţii privilegiaţi şi soţul supravieţuitor al unei persoane, în aplicarea prevederilor art 1091 alin 4 NCC, şi având drept scop de a înlătura prezumţia ca reprezintă donaţii toate acele acte de înstrăinare cu titlu oneros, dacă înstrăinarea s-a facut cu rezerva uzufructului, uzului, abitaţiei sau în schimbul întreţinerii ori rentei viagere  şi are ca beneficiar pe soţ, descendenţi sau ascendenţii privilegiaţi. Considerăm că este numai o aparentă excepţie de la regula şi interdicţia impusă de art 956  NCC. În realitate respectivul consimţământ nu are  nici o legatură cu moştenirea nedeschisă încă, el reprezentând de fapt un acord, o confirmare a faptului că actul juridic încheiat în timpul vieţii de către viitorul autor al moştenirii şi unul dintre posibilii săi moştenitori rezervatari  este în mod real un act cu titlu oneros. Scopul încheierii unui astfel de act este înlăturarea unei prezumţii relative, instituite de lege pentru a apăra drepturile rezervatarilor de efectele eventualelor acte simulate sub aspectul unor acte cu titlu oneros şi care ascund în realitate acte cu titlu gratuit care cad sub incidenţa reducţiunii sau al raportului .

f.Clauza de preciput  - reglementată de art 333 NCC - şi care reprezintă un avantaj matrimonial pe care soţii şi-l pot acorda prin convenţia matrimonială dar cu referire la momentul morţii unuia dintre ei. Având în vedere conţinutul acestei clauze, respectiv faptul că  soţii pot conveni  ca, la momentul decesului unuia dintre ei, soţul supravieţuitor să preia , fără plată, înainte de partajul moştenirii, unul sau mai multe din bunurile comune,  legătura cu pactul asupra unei moşteniri nedeschise încă este evidentă. Oricare ar fi natura juridică pe care o vom acorda clauzei de preciput, faptul că este permisa de lege ne obligă  să o includem în categoria aşa-numitelor convenţii  pe care legea le permite  cu referire la moştenirea încă nedeschisă . 

DANIELA NEGRILA
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA