sâmbătă, 19 mai 2012

DREPTUL LA MOSTENIRE AL SOTULUI SUPRAVIETUITOR


Sediul materiei : art 970-974 NCC

A. Condiţii  speciale cu privire la dreptul de a moşteni al soţului supravieţuitor. 

În afara condiţiilor generale cerute unei persoane pentru a o putea moşteni pe alta, cu privire la soţul supravieţuitor art. 970 NCC impune ca, la data deschiderii moştenirii, să  nu existe o hotărâre de divorţ definitivă. Altfel spus, este necesar ca soţul supravieţuitor să aibă calitatea de soţ la data deschiderii moştenirii.

Cu privire la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească soţul supravieţuitor pentru a putea moşteni, sunt necesare mai multe precizări:

1. În primul rând este necesar ca , la data deschiderii moştenirii, soţul să fie în viaţă ("supravieţuitor"), chiar dacă  supravieţuirea soţului este foarte scurtă, de ordinul orelor sau chiar a minutelor .  Dacă nu se va putea stabili momentul exact al decesului a doi soţi, respectiv   faptul supravieţuirii unuia dintre ei faţă de celălalt,  ei vor fi consideraţi codecedaţi  (comorienţi ) si , prin aplicarea art. 957 alin 2, nu vor avea capacitatea de a se moşteni reciproc.

2. În al doilea rând, ca şi condiţie generală a dreptului de a moşteni,  este necesar ca soţul supravieţuitor să nu fie nedemn de a moşteni, în oricare dintre formele nedemnităţii,  cu precizările pe care le-am făcut la acel capitol.

3. Este necesar de asemenea  să existe calitatea de "soţ"  la data deschiderii moştenirii . Ce înseamnă aceasta ? Înseamnă că , la data deschiderii moştenirii, trebuie să existe o căsătorie valabil încheiată, care să  nu fi fost desfăcută prin divorţ ( se cere existenţa unei hotărâri de divorţ rămasă definitivă ), sau o căsătorie care să nu fi fost anulată sau declarată nulă printr-o hotărâre rămasă definitivă anterior  sau ulterior  deschiderii moştenirii. Vom explica în cele ce urmează :

a. Căsătoria va fi considerată în fiinţă dacă nu a intervenit o hotărâre de divorţ definitivă sau dacă nu a fost desfăcută prin emiterea unui certificat de divorţ în condiţiile art 375  urm  NCC.  Chiar dacă textul art 970  NCC vorbeşte numai de existenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive referitoare la desfacerea căsătoriei prin divorţ, având în vedere reglementările cu caracter special ale desfacerii căsătoriei prin acordul soţilor, pe calea unei proceduri notariale sau administrative, este imperativ să se acorde certificatului de divorţ emis de către ofiţerul de stare civilă sau de către notarul public aceleaşi consecinţe juridice în materia dreptului la moştenire ca a unei hotărâri judecătoreşti definitive .  În cazul desfacerii căsătoriei prin procedura notarială sau administrativă, certificatul de divorţ are caracter definitiv, iar căsătoria se va considera desfăcută din ziua emiterii certificatului de divorţ. În cazul divorţului pronunţat de instanţă, legea cere ca hotărârea judecătorească să fie definitivă, ceea ce înseamnă că , dacă decesul unuia dintre soţi a survenit înaintea rămânerii definitive a hotărârii de divorţ, celălalt soţ îşi păstrează  calitatea de soţ , prin urmare, va avea dreptul să îl moştenească pe soţul decedat .

b. Nulitatea relativă sau absolută a căsătoriei determină  desfiinţarea cu efect retroactiv a acesteia, ceea ce înseamnă că nu se pune problema existenţei unor drepturi succesorale în această situaţie, chiar dacă hotărârea de constatare/declararea nulităţii s-a pronunţat sau a rămas definitivă ulterior decesului. În mod excepţional, în cazul căsătoriei putative, instituţie reglementată prin dispoziţiile art 304 NCC, se conferă soţului care a fost de bună credinţă la încheierea căsătoriei, până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti,   situaţia unui soţ dintr-o căsătorie valabilă .  Prin urmare, dacă soţul care a fost de rea credinţă la încheierea căsătoriei a decedat anterior rămânerii definitive a hotărârii de constatare/declarare a nulităţii, soţul de bună credinţă îşi va păstra statutul de soţ dintr-o căsătorie valabilă, având dreptul să-l moştenească de defunct. Dacă, însă, hotărârea de constatare/declarare a nulităţii căsătoriei a rămas definitivă anterior decesului soţului de rea credinţă, soţul de bună credinţă nu va mai avea dreptul la moştenirea acestuia. Remarcăm faptul că prevederea legală citată se poate aplica numai în cazul în care la data decesului  hotărârea de constatare/declarare a nulităţii nu era definitivă. De fapt, condiţia rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti este firească, atât în cazul declarării/constatării nulităţii căsătoriei cât  în cazul divorţului, singurul moment de care legea leagă totdeauna producerea efectelor juridice ale unei sentinţe judecătoreşti fiind momentul rămânerii definitive a acesteia. Prevederile art 972 alin 3 NCC vin să determine modul de împărţire a cotei cuvenite soţului supravieţuitor în cazul în care, ca rezultat al căsătoriei putative,  două sau mai multe persoane au calitatea de soţ la data deschiderii moştenirii : cota cuvenită soţului supravieţuitor se împarte în mod egal între cei care împart practic calitatea de soţ supravieţuitor

c. O situaţie speciala este cea a aplicării articolului 380 NCC. Astfel,  în cazul în care  divorţul s-a cerut ca urmare a faptului că raporturile dintre soţi sunt grav  iremediabil vătămate, astfel încât nu mai este posibilă continuarea căsătoriei , desfacerea acesteia urmând a se pronunţa cu stabilirea culpei unuia dintre soţi ,  dacă soţul reclamant  ( cel care a cerut pronunţarea divorţului din culpă exclusivă a soţului pârât ) decedează  în timpul procesului de divorţ, moştenitorii acestuia pot continuă acţiunea de divorţ. Aceasta va fi considerată admisă  numai dacă instanţa constată culpă exclusivă a soţului pârât ( art 380 alin 2 ), iar căsătoria se va considera desfăcută la data decesului soţului reclamant  ( art 382 alin 2 ). Prevederea legală este pe deplin justificată : nu este firesc  ca un soţ care a determinat, desfacerea unei căsătorii,  din culpa sa exclusivă,  să profite, din punct de vedere al drepturilor sale succesorale,  ca urmare a faptului că  pronunţarea divorţului  si rămânerea definitivă a hotărârii este împiedicată de decesul soţului reclamant . Care sunt problemele practice legate de această situaţie ? La data sesizării  notarului public cu o cerere de deschidere a procedurii succesorale,  dacă soţul rămas în viaţă  are calitatea de pârât într-un asemenea proces de divorţ si  notarului i se aduce la cunoştinţă acest lucru, el nu are decât posibilitatea suspendarii cauzei succesorale până la pronunţarea unei sentinţe în cadrul procesului de divorţ. Notarul nu va putea emite un certificat de calitate întrucât nu are încă stiinţa despre păstrarea sau nu a calităţii de soţ  ca urmare a pronunţării hotărârii de divorţ. Dovada calităţii de moştenitor în faţă instanţei se va face cu încheierea de suspendare a procedurii succesorale notariale . Ar mai fi posibilă, ca  alternativă, acordarea unui termen mai lung, până la care să poata fi prezentată hotărârea instanţei, caz în care , pentru dovedirea calităţii de moştenitor, se va putea elibera un certificat similar certificatului de grefă, care să cuprindă elementele necesare în instanţă. Considerăm că legea nu cere expres ca acţiunea să fie continuată de către toţi moştenitorii defunctului , astfel încât ea va putea fi continuată  numai de unii dintre aceştia, rezultatul procesului influenţându-i însă pe toţi. Mai trebuie precizat  faptul că dispoziţiile art 380 nu au caracter imperativ, ( expresia legii este "moştenitorii pot continua" ), moştenitorii  soţului reclamant putând renunţa la dreptul lor de a continua acţiunea de divorţ începută de  autorul lor. În acest caz nu vor mai fi  probleme legate de  calitatea soţului supravieţuitor, căsătoria nefiind practic desfăcută, iar soţul supravieţuitor păstrând neştirbit dreptul sau la moştenire . Dacă instanţa nu va constata culpă exclusivă a soţului pârât   va respinge cererea de divorţ,  iar soţul supravieţuitor va avea calitatea de moştenitor  si  va primi cota la care este îndreptătit prin lege . Dacă instanţa va constata culpa exclusivă a soţului pârât  va pronunţă divorţul, căsătoria se va considera a fi fost desfăcută de la momentul decesului, ceea ce va determina pierderea calităţii de moştenitor  a soţului supravieţuitor, cu efect retroactiv, începând din ziua deschiderii moştenirii .

B. Reguli speciale privind vocaţia la moştenire a soţului supravieţuitor

Art. 971 NCC  stabileşte regulile fundamentale ale dreptului la moştenire al soţului supravieţuitor .  În analiza lor vom avea în vedere  prevederile art 972 alin 1  2 NCC,  după cum urmează :

1. Soţul supravieţuitor este chemat la moştenire  în concurs cu oricare  dintre clasele de moştenitori legali ( art 971 alin 1 ).
Aceasta înseamnă , practic, faptul că, din întreaga masă succesorală, cota soţului supravieţuitor se va calcula cu precădere, iar cotele cuvenite fiecărei clase de moştenitori cu care soţul vine în concurs vor reprezenta numai partea rămasă după scăderea cotei ce s-a atribuit soţului supravieţuitor . Ne aflăm în faţa unui drept primordial la moştenire pe care legea îl recunoaşte soţului supravieţuitor, întreaga economie a codului civil actual fiind practic subsumată acestui principiu. Cota soţului supravieţuitor se va calcula în funcţie de moştenitorii cu care vine împreună  si efectiv la moştenire, fără a se lua în considerare succesibilii renunţatori sau  rezervatarii dezmoşteniţi. Orice cauză de înlăturare de la moştenire a unui moştenitor legal aparţinând unei clase de moştenitori va profita şi va mări cota co-moştenitorilor din aceeaşi clasă, dacă aceştia vin la moştenire,  sau din clasa subsecventă, dacă ea există si dacă moştenitorii ce o compun au la rândul lor vocaţie la moştenire. Soţul supravieţuitor va putea profita de înlăturarea de la moştenire a unui moştenitor aparţinând unei clase de moştenitori legali  si va beneficia de o majorare a cotei sale numai dacă acel moştenitor era singurul din clasa sa, iar înlăturarea lui de la moştenire a determinat concursul cu o altă clasă ( ceea ce indirect determina o sporire a cotei soţului supravieţuitor) sau rămânerea fără concurs de moştenitori legali ( caz în care "partea" cuvenită soţului supravieţuitor va fi de fapt întreaga masă succesorală ).

2. Dacă nu există nici un moştenitor legal sau testamentar soţul supravieţuitor  culege întreaga moştenire. De fapt, redactarea textului alin 2 al art 971, se referă expres la situaţia în care nu există moştenitori aparţinând vreuneia dintre clasele prezentate anterior sau dacă aceştia  nu vor sau nu pot veni la moştenire. Condiţia se completează însă corespunzător avându-se în vedere toate normele legale referitoare la modul de atribuire a unei moşteniri, atât în baza legii cât  în baza voinţei celui care a decedat .

3. Astfel cum spuneam anterior, vocaţia la moştenire a soţului supravieţuitor si modul în care el va culege moştenirea în situaţii speciale, trebuie să suporte  următoarele precizări :

a. În cazul căsătoriei putative, atunci când două sau mai multe persoane au calitatea de soţ supravieţuitor, în temeiul art 972 alin 3, cota stabilită în beneficiul soţului supravieţuitor se va împărţi în mod egal între cei  care au situaţia unui soţ supravieţuitor, în conformitate cu prevederile legale .  Este aceasta o reglementare clară  si explicită  care se află în concordanţă cu părerile exprimate anterior în literatura de specialitate. Justificarea acestei reglementări stă în aceea că ar fi inechitabil să se atribuie fiecăruia dintre cei care au calitatea de soţ supravieţuitor o cotă completă în raport de clasă cu care vin în concurs. Soluţia contrară ar duce în mod nejustificat la diminuarea cotei celorlalţi moştenitori legali, fără ca aceştia să aibă vreo culpă în raport de situaţia creată si le-ar pricinui acestora un prejudiciu care nu ar putea fi motivat sub nici un aspect .

b. În cazul în care soţul supravieţuitor vine în concurs cu clase de moştenitori  diferite, în temeiul art 972 alin 2,  cota soţului supravieţuitor se va stabili ca şi cum  acesta ar fi venit în concurs numai cu cea mai apropriată dintre ele. Prin existenţa acestei prevederi  legale se pune capăt  discuţiilor care s-au purtat anterior în literatura de specialitate . Este aceasta situaţia care se poate întâlni în practică atunci când defunctul a exheredat o întreagă clasă de moştenitori rezervatari care, în temeiul legii, au însă dreptul să culeagă rezerva lor succesorală . Pentru partea rămasă, de care cel care lasă moştenirea nu a dispus însă prin testament,  vor fi chemaţi la moştenire cei aflati în clasa următoare, care vor veni astfel în concurs cu moştenitorii rezervatari din clasa superioară. În  această ipoteză se va calcula cota soţului supravieţuitor  ca şi cum ar veni în concurs numai cu clasa  moştenitorilor rezervatari exheredaţi, după care se va calcula rezerva cuvenită celor dezmoşteniţi si   apoi  diferenţa se va atribui clasei de moştenitori subsecvente care a fost chemată la moştenire ca efect al exheredării dispuse de  autor.
Pentru exemplificare vom analiza două situaţii :
Exemplul nr . 1 : Defunctul lasă un testament în care stipulează doar faptul că îşi dezmoşteneşte toţi copiii, precum si  nepoţii sau strănepoţii  ( de fiu/fiică ), respectiv întreaga clasă I a moştenitorilor rezervatari, fără a face precizări cu privire la modul în care se va atribui partea de moştenire care rămâne. Prin urmare, la moştenire va fi chemată clasă a II-a de moştenitori, respectiv cea a ascendenţilor  si colateralilor privilegiaţi. Dezmoştenirea nu va putea însă opera  cu privire la rezerva succesorală cuvenită clasei descendenţilor. În această situaţie, soţul supravieţuitor va veni în concurs atât cu clasă descendenţilor ( clasa I de moştenitori ) cât  si cu clasa ascendenţilor si colateralilor privilegiaţi ( clasa a II-a de moştenitori ). Cota soţului supravieţuitor se va calcula însă ca şi  cum ar veni în concurs numai cu clasa I de moştenitori, stabilindu-se la 1/4 din moştenire.
Exemplul nr. 2 : Defunctul , care nu are descendenţi,  lasă un testament prin care dispune dezmoştenirea ascendenţilor privilegiaţi, fără a preciza ce se întâmplă cu partea de moştenire care li s-ar fi cuvenit acestora. În această ipoteza, dacă defunctul a avut colaterali privilegiaţi, aceştia vor fi cei chemaţi imediat la moştenire. Chiar dacă ei nu fac parte dintr-o altă clasă de moştenitori, principiul care se va aplica va fi acelaşi, respectiv cel prevăzut de art 972 alin2, astfel încât cota soţului supravieţuitor va fi cea stabilită de codul civil pentru  cazul în care acesta vine în concurs atât cu ascendenţii cât  cu colateralii privilegiaţi . În cazul în care defunctul nu a avut colaterali privilegiaţi, vor fi chemaţi la moştenire cei aflati în clasa a III-a sau a IV-a, după caz, iar cota soţului supravieţuitor se va calcula ca şi  cum ar fi venit în concurs numai cu ascendenţii  privilegiaţi, nu cu întreaga clasă a II a . Soluţia aceasta ni se pare cea mai îndreptăţită dacă analizăm în amănunt prevederile legele . Astfel, dispoziţiile art 972 alin 2 NCC prevăd clar că, în situaţia în care soţul supravieţuitor vine în concurs cu mai multe clase de moştenitori, cota acestuia se va stabili ca şi  cum ar veni în concurs cu cea mai apropiată dintre ele. Dar, coroborând aceste prevederi cu cele ale  alin 1 lit b  si c ale aceluiaşi articol, observăm că legea stabileşte cote diferite în cadrul aceleiaşi clase a doua, funcţie de componenţa acesteia. Astfel, dacă soţul supravieţuitor vine în concurs atât cu ascendenţii privilegiaţi cât  si cu colateralii privilegiaţi, cota lui va fi de 1/3 din moştenire, iar dacă  soţul supravieţuitor vine în concurs numai cu ascendenţii privilegiaţi sau numai în concurs cu colateralii privilegiaţi, cota lui va fi de 1/2 din moştenire. Ori, în ipoteza pe care o analizăm, soţul supravieţuitor vine în concurs pe de o parte cu ascendenţii ordinari - ca  moştenitori rezervatari care îşi culeg rezerva la care legea le dă dreptul - si, pe de altă parte, cu moştenitori din clasa a treia sau a patra . Ori, nu ni se pare firesc să calculăm cota soţului supravieţuitor ca  şi cum ar veni în concurs cu întreaga clasă a doua de moştenitori, atribuindu-i 1/3 din moştenire, întrucât el nu vine la moştenire efectiv cu întreaga clasă a doua de moştenitori. Firesc este să-i atribuim soţului supravieţuitor cota la care are dreptul în raport cu componenţa clasei a doua de moştenitori cu care vine efectiv în concurs, respectiv cu ascendenţii privilegiaţi, lăsându-l astfel să primească 1/2 din moştenire. Argumentul acestui punct de vedere îl reprezintă faptul că pe linia principiilor generale ale moştenirii, toate situaţiile se apreciaza in funcţie de vocaţia concretă la moştenire  si in  funcţie de cei care vin împreună  si efectiv la moştenire, iar nu in funcţie de vocaţia generale la moştenire .

C. Cota succesorală a soţului supravieţuitor

Conform art. 972 alin 1 , soţul supravieţuitor primeşte o parte determinată din moştenire, în funcţie de clasa moştenitorilor legali cu care vine în concurs. Aşa cum am mai afirmat, cota soţului supravieţuitor se impută asupra întregii mase succesorale, fiind cea care se calculează prima. Partea de moştenire cuvenită soţului supravieţuitor se va calcula avându-se în vedere acea clasă de moştenitori cu care vine efectiv, împreună, la moştenire, fără a se lua în considerare  succesibilii renunţatori sau nedemni, în condiţiile  cu precizările pe care le-am făcut mai înainte.

Cota soţului supravieţuitor
Moştenitorii din  celelalte clase cu care vine   în concurs
   1/4  ( un sfert )

     clasa  I -
     DESCENDENŢI  ( vor culege  3/ 4)
   1/3 ( o treime )
     clasa a II - a
     ASCENDENŢII PRIVILEGIAŢI  
     COLATERALII PRIVILEGIAŢI
     ( împreună  vor culege 2/ 3)
   1/2 ( jumătate )
     clasa  a II – a
     ASCENDENŢII PRIVILEGIAŢI
     ( vor  culege 1/ 2)
   1/2 ( jumătate )
     clasa a II - a
     COLATERALII  PRIVILEGIAŢI
     ( vor culege 1/ 2)
   3/4( trei sferturi )
     clasa  a III - a
     ASCENDENŢII ORDINARI
     ( vor culege 1/ 4 )
   3/4( trei sferturi )
     clasa a IV - a
     COLATERALII  ORDINARI
     (vor  culege 1/ 4)



DANIELA NEGRILA
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA



49 de comentarii:

  1. Situatia este urmatoarea:
    Sora mea decedata noiembrie 2012, fara copii, detinea un apartament dinainte de casatorie. Sotul supravietuitor care detine certificatul de deces amana sub diverse motive dezbaterea succesiunii, intre el, eu si parintii mei (amandoi in viata).
    Masa succesorala consta din acel apartament in care locuieste inca sotul supravietor. Stim ca are dreptul la 1/3 si si-a manifestat dorinta de a fi platit pentru partea lui, lucru cu care am fost de acord.

    Problema este ca certificatul de deces se afla in posesia sotului iar noi (eu si parintii mei) nu ne putem prezenta fara el la notar, iar in cca o luna-doua trece termenul de 2 ani, pana la care nu platim acea taxa suplimentara de 1% din cuantumul mostenirii.
    Pentru a scoate un duplicat al actului de deces, ar trebui sa ma deplasez eu in alta localitate, pe raza careia a decedat sora, lucru destul de complicat
    Mai mentionez că sotul supraviețuitor nu a avut niciodata domiciliul din buletin la acea adresa. Si in prezent are un alt domiciliu.
    Stiu ca exista acel termen de abitatie dar sunt aproape 2 ani de cand a ramas in acel apartament iar eu si parintii, care detinem 2/3 nu putem face nimic. Am fost deja la notar, avem toate actele solicitate, dar pentru ca sotul detine certificatul de deces, nu putem deschide succesiunea.
    Daca ajungem in instanta (in situatia in care nu reusim sa ne intelegem amiabil, asa cum noi dorim) se pot cere despagubiri financiare, in sensul ca tot ce ar fi suplimentar de platit, sa fie platit de cealalta parte, tinand cont de de cel putin un an ne rugam sa sa rezolvam amiabil problema?

    Faptul ca domiciliul nu l-a avut niciodată la acel apartament, poate avea vreo implicatie?

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Faceti un efort si obtineti certificatul de deces, chiar daca trebuie sa va deplasati in alta localitate. E cek mai simplu sa rezolvati prin notar, e mai ieftin , dureaza mai putin. Nu va amagiti ca veti obtine mare lucru in instanta. cheltuielile si timpul pierdut vor conta mai mult decat un drum in provincie pentru a obtine duplicatul certificatului de deces.

      Ștergere
  2. Buna ziua Stimata Doamna Va rog sami lamuriti situatia urmatoare Sotul meu a decedat anul trecut am fost casatoriti 55 de ani cit imi revine mie ca sot supravietuitor si cit celor 5 copii din o casa cu 4 camere curte 550 metri patrati si 3000 metri patrati teren arabil dat de parintii mei dar este trecut pe titlul sotului casa este facuta impreuna cit imi revine din casa si cit teren la succesiune eu platesc toate impozitele VA MULTUMESC

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In masa succesorala intra 1/2 din casa si terenul aferent. Terenul, daca este pe titlul de proprietate primit de sotul dvs, pare a fi bunul sau propriu, deci intra in intregime in masa succesorala. Cotele de mostenire dunt de 1/4 pentru dvs iar restul de 3/4 se imparte intre copii.

      Ștergere
  3. Buna ziua! Va rog sa ma lamuriti in urmatoarea situatie. Fratii tatului meu a hotarat sa vanda casa parintilor lor,mentionez ca bunicii mei si tatal meu sunt decedati. Intrebarea este daca mama mea(vaduva tatului meu) are dreptul la mostenirea dupa tata? VA MULTUMESC ANTICIPAT!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daca tatal a decedat dupa parintii sai, pentru partea tatalui mostenita de la parinti are dreptul si mama dvs. Daca tatal dvs a decedat inaintea parintilor sai, la mostenirea bunicilor veniti numai dvs in calitate de nepot de fiu predecedat. La alte bunuri ale tatalui, sotia sa are dreptul in cota de 1/4.

      Ștergere


  4. Stimata Doamna vin cu rugamintea ce pot face intr-o astfel de situatie:Locuiesc in casa parinteasca de cand m-am nascut si pana in prezent cu familia, pana in 2002 a fost si tata dar din pacate a decedat.Mama si mai am doi frati au plecat in Germania acum 25 ani(cetateni germani cu acte ) .In toti acesti ani ne-au vizitat de prea putine ori.Acum vin in lipsa mea intra fortat in casa(au spart geamul) si politia nu poate face nimic ca mama este proprietar.Eu am investit foarte mult in casa,am platit impozitele,am intretinut imobilul ei nu au facut nimic nu s-a ocupat nici de tata prea mult l-au lasat si au plecat.Ce pot face eu sa pun capat mizeriei deoarece nu stiu ce vor. Daca ar fi de buna credinta s-ar adresa instantei .Succesiune dupa tata nu s-a facut atunci nu ia interesat, casa era urata acum e frumoasa si intretinuta.Intrebarea mea este, pot deschide eu actiune in instanta si sa-i despagubesc, daca se ajunge in instanta se va introduce in masa succesorala si investitiile pe care le-am facut s-au se va lua in calcul valoarea imobilului la forma initiala. Trebuie sa fac ceva ca mama m-a uitat s-a obisnuit fara mine de atatea ani, ma amenintat ca ma da afara .Va multumesc pt intelegere.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mergeti si cereti dezbaterea mostenirii si partajul. Dovediti ce imbunatatiri ati facut si se vor scadea din valoarea casei. Va doresc mult succes

      Ștergere
  5. Buna ziua!
    Va rog mult sa ma ajutati cu o lamurire. Tatal meu a decedat de curand, iar eu sunt singurul descendent. El a fost recasatorit in ultimii 10 ani, iar sotia supravietuitoare este de rea credinta si nu doreste sa discutam. Precizez faptul ca sotia lui nu a avut venit si a venit in casa tatalui meu fara niciun aport. Casa respectiva a fost a bunicilor mei si tatal meu are o singura sora cu care nu a dezbatut succesiunea, au ramas in indiviziune, proprietatea figurand pe numele bunicului. Avand in vedere ca este vorba despre casa bunicului decedat, casa care nu e un bun dobandit in timpul casatoriei si nici nu figureaza pe numele lui nefiind impartit cu matusa mea , intrebarea mea este daca sotia supravietuitoare are vreun drept asupra casei? Va multumesc anticipat!

    RăspundeţiȘtergere
  6. Buna seara!
    Sotul meu a decedat acum 4 luni.Ne-am casatorit in iunie 1987.Cu un an inainte, in 1986 el a preluat un contract pentru apartamentul de 3 camere in care locuim, pentru care a platit 59.000 lei, diferenta de 42.000 lei am platit-o impreuna pana in 1993.La data casatoriei eu aveam un apartament de 2 camere, care s-a vandut la 4 luni de la casatorie. Suma adusa a fost de 81.000 lei.(aparatmentul a fost cumparat cu credit.Am testament de la sot cu uzufruct viager pentru apartamentul de 3 camere. La succesiune care este partea care-mi revine si daca pot locui in casa pana la moarte sau ma pot scoate din locuinta. Sotul are un frate in viata. Va multumesc.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dovediti ca ati contribuit la plata apartamentului cu suma provenita din vanzarea casei dvs. De ce v-a lasat numai uzufructul, aveati oricum abitatie asupra casei. Cui a lasat nuda proprietate? Oricum, nu puteti fi data afara din casa. Mergeti la un notar si aratati actele, e greu sa dai un raspuns fara sa vezi niciun act.

      Ștergere
  7. Buna ziua.Am si eu o intrebare la dv.Mama mea s-a recasatorit in urma cu 20 de aniImpreuna nu au copii.Tatal vitreg are 2 copii din prima casnicie iar eu fiind singurul copil la mama.In timpul casniciei ei au cumparat 2 imobile.Mama vrea sa imi lase mie unu din imobile iar tatal vitreg nu vrea sa semneze.Intrebarea mea este :mama imi poate face contract de vanzare cumparare pe partea ei din ambele imobile?Actul de donatie se poate face pe partea ei din bunuri fara ca el sa fie implicat?

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu, nu se poate fara semnatura sotului. Sa incerce un partaj si apoi sa va dea casa ce-i revine in urma partajului

      Ștergere
  8. Buna ziua!Am rugamintea sa ma ajutati intr-o problema.Pe scurt ,bunica a decedat pe 13 septembrie 2013 ,tatal meu a avut un accident in aceeasi zi,decedand la 5 zile dupa accident,dupa decesul lor sa hotarat sa se imparta averea bunicii ,tatal meu avand o sora ,ma intereseaza cum se impart bunurile daca bunica mea avea 2 copii ,tatal meu si o sora in viata .JUMATATE SORA TATALUI ,iar cealata jumatate ?noi fiind mama si 3 copii cum se imparte aceasta jumatate?

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sora primeste 1/2. Partea tatalui (1/2) se imparte intre sotia supravietuitoare ( 1/4 din 1/2) si cei trei copii, fiecare dintre acestia primind 1/4 din 1/2

      Ștergere
  9. Buna ziua,

    Va rog, daca puteti, sa-mi raspundeti la urmatoarea intrebare: sunt recasatorita si posed un apartament mostenire de la parinti. Am un singur fiu din prima casatorie si doresc ca acest apartament sa-i revina in totalitate dupa decesul meu.(Mentionez ca nu am alte rude de gradul 1). Ce trebuie sa fac din punct de vedere legal ca sa nu fie probleme in situatia in care decesul meu survine inainte de al sotului? Un testament olograf este suficient? Va multumesc anticipat.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu, trebuie sa incheiati un contract de vanzare , eventual cu clauza de intretinere. Testamentul poate fi atacat, sotul avand dreptul la rezerva

      Ștergere
  10. buna ziua!va rog sa ma lamuriti!sotul meu are un copil din prima casnicie.noi incepem sa ne facem o casa a noastra o masina si altele.a vrea sa stim daca esye creo posibilitate sa il excludem de la mostenire pe acest copil in caz de moarte a sotului meu sau dca putem sa n
    e lasam unul altuia in caz de moarte.multumesc frumos!

    RăspundeţiȘtergere
  11. Buna ziua. Va rog sa ma lamuriti in urmatoarea problema. Tatal meu a decedat in august 2014. Mama locuieste singura in casa construita impreuna cu tatal meu , iar eu si fratele meu fiecare la casa lui. Cat primeste fiecare la deschiderea succesiunii? Mentionez ca casa,pamantul si tractorul sunt pe numele tatalui meu, iar mama mai are un copil dintr-o casatorie anterioara.Cine plateste in continuare impozitele? Va multumesc.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mama are 1/4. Copiii impart egal restul de 3/4. Impozitele se platesc proportional cu cotele detinute.

      Ștergere
  12. Buna ziua dna notar,
    Va rog sa ma ajutati cu o informatie.... Suntem trei frati iar parintii nostri au avut un apartament. Mentionez ca tata a decedat acum 14 ani iar mama acum 4 ani. In timp ce ambii mei parinti traiau, si-au lasat unul altuia cate un testament ca dupa decesul unuia din ei, apartamentul sa-i revina celuilat. Sa inteleg ca dupa decesul tataului meu apartamentul i-a revenit in totalitate mamei?
    Imediat dupa decesul mamei, fiecare dintre noi, cei trei frati, am facut o declaratie notariala cum ca acceptam in mod express succesiunea dupa mama noastra decedata.
    Acum , in momentul de fata, dorim sa facem succesiunea apartamentului , care probabil se va imparti la trei.
    Succesiunea se face dupa ambii parinti, sau numai dupa mama , fiind ultima decedata?
    Va multumesc anticipat!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ambele succesiuni se dezbat deodata. Daca va intelegeti nu vor fi probleme

      Ștergere
  13. Va rog sa ma ajutati cu un raspuns:
    - Anul trecut, mama si matusa mea (sora mamei) mi-au donat apartamentul pe care ele doua l-au mostenit de la parintii lor.
    - Mama a decedat in luna februarie, anul acesta.
    - Sotul mamei (tatal meu vitreg) ma cheama in instanta pentru revocarea donatiei invocand art.1020, 1023 si 1024 din NCC, fara sa specifice in plangere vreun aspect savarsit de mine impotriva mamei, cu care eu am avut o relatie foarte buna.

    1. Daca apartamentul donat mie (de mama si matusa) a fost initial al bunicilor materni care m-au crescut de la 12 ani (acum am 45 de ani) si de care, la randul meu am avut grija la batranetea lor, ce sanse are sotul mamei(tatal vitreg) sa obtina revocarea donatiei? Donatia este scutita de sarcini si de raport.

    2. In cazul in care se revoca donatia, pot intra in drepturile de mostenitor al mamei mele, pe partile de 3/4 care mi se cuvin ca fiu din alta casatorie?

    Va multumesc!

    RăspundeţiȘtergere
  14. santem 2 proprietari ;eu divortata ,celalalt casatorit si un copil
    eu detin 1/2dintr-n ap.de 2 cam.el1/2 cu procurator de fond .
    cine este succeso la el si cum se procedeaza?

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Va fi mostenit de sotie si de copil. Cota lui de 1/2 se va imparti in cota de 1/4 pentru sotie si de 3/4 pentru copil

      Ștergere
  15. Buna ziua!Va rog sa ma ajutati in clarificarea urmatoarei situatii:
    In anul 1999 bunicul meu a decedat si nu s-a dezbatut succesiunea (masa succesorala casa si teren aferent)
    In martie 2011 a decedat si tatal meu (fiul bunicului), deasemenea succesiunea nu a fost dezbatuta.( masa succesorala un teren). Pentru ca mama sa poata vinde terenul mentionat, eu si sora mea am dat la notar o declaratie prin care am renuntat la mostenire din partea tatalui.
    Intrebarile sunt:
    trebuie dezbatuta succesiunea dupa bunic?
    sau in cazul in care nu se va deschide succesiunea, e suficient ca bunica sa lase celor doua nepoate casa si terenul aferent?

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Trebuie dezbatuta mostenirea si dupa bunic. Numai asa ar putea ca bunica sa lase imobilul nepoatelor. Tot numai in acest fel se poate instraina bunul

      Ștergere
  16. Buna seara, va rog sa-mi spuneti daca in cazul in care dupa succesiune ce doi fii cedeaza partile lor in favoarea mamei, acestia nu pierd calitatea de mostenitor dupa decesul acesteia. Va multumesc!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Renuntarea se face in privinta defunctului in cauza. Pentru mostenirea celei care a beneficiat de renuntare, se mentin drepturile succesorale. O problema ar fi aceea ca, in timpul vietii, fiind stapana pe tot, mama poate vinde bunurile fara a va da socoteala de aceasta.

      Ștergere
  17. Buna ziua!
    Intrebarea ar fi:

    Sotia de alta nationalitate a unui roman cu dubla cetatenie, stabilit de 18 ani in alta tara, in cazul decesului acestui domn, are vreun drept de mostenire in Romania asupra unei jumatati de imobil pe care el o are mostenita de la parinti? Sau nu are nici un alt drept sa mosteneasca un bun din Romania, pe care domnul l-a avut inca din timpul primei casatorii cu sotia decedata? Copilul acestei sotii actuale, (minor, cetatean strain) facut cu un alt barbat are si el vreun drept de mostenire in Romania? Multumesc!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, sotia poate sa mosteneasca prin mostenire legala orice bun aflat pe teritoriul Romaniei. De la sotie, poate mosteni copilul acesteia.

      Ștergere
  18. Buna ziua,

    Tatal meu a decedat si sotia lui nu vrea sa prezinte un extras al conturilor deschise pe numele ei. Poate notarul sa ceara bancii acest extras sau trebuie deschis un proces? Multumesc anticipat

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Notarul poate sa ceara un astfel de extras de la banca, iar banca este obligata sa il dea.

      Ștergere
  19. Buna ziua
    As dori si eu o informatie, va rog. Tatal meu a decedat, fiind recasatorit. Am mostenit in intregime o casa la tara, sotia avand drept de abitatie o perioada de 3 ani. Ma intereseaza daca pot vinde aceasta casa in perioada de 3 ani in care sotia are dreptul de abitatie si ce presupune concret acest drept (ce are voie sa faca, ce suprafata poate folosi,daca are voie sa instraineze bunuri mobile din casa care nu au fost scrise in mod expres in certificatul de mostenire etc)
    Va multumesc

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De unde rezulta acest termen de 3 ani? Abitatia sotiei supravietuitoare inceteaza prin partaj sau prin recasatorirea acesteia, dar nu mai devreme de un an de la data deschideri mostenirii. Oricum, in virtutea dreptului de abitatie poate sa locuieasca in casa. Nu poate instraina bunul. Puteti vinde casa, dar sunt convinsa ca notarul va cere acordul titularei dreptului de abitatie. Puteti cere restrangerea acestui drept, daca nu ii este encesar tot imobilul sau puteti cere schimbarea obiectului dreptului de abitatie, daca oferiti altceva la schimb. Bunuri mobile poate vinde, daca nu au fost trecute in certificatul de mostenitor, pentru ca pot fi considerate ca apartinundu-i. Nu se stie daca au fost sau nu dobandite cu defunctul, de vreme ce nu sunt cuprinse in certificatul de mostenitor

      Ștergere
  20. Buna ziua, vin cu o rugaminte la dvstra, sa ma lamuriti si pe mine intr o problema. Sant casatorita de 15 ani,sotul meu are o fata majora, dintr o relatie anterioara, toate bunurile noastre, (case, terenuri, masini), au fost pe numele socrului meu, care a decedat in urma cu 2 ani. Noi nu am reusit inca, sa facem succesiunea, tin sa mentionez ca soacra este inca in viata. Intrebarea mea este, la succesiune cine va beneficia de aceste bunuri si care este cota parte a fiecaruia. Va multumesc!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Totul de mosteneste de catre sotia supravietuitoare si de fiul defunctului. Sotia are 1/4 iar fiul are 3/4 din masa succesorala. Fiind bunuri comune, in masa succesorala intra 1/2 din bunurile respective, ceea ce inseamna ca soacra va avea 5/8 din total, iar sotul dvs va avea 3/8 din total. Daca moare si soacra, sotul dvs mosteneste tot. De la sot veti putea mosteni dvs, in cota de 1/4, si fiica in cota de 3/4.

      Ștergere
  21. buna seara va rog sa-mi spuneti daca matusa mea poate incheia cu mine un contract de intretinere cu uzufruct viager,inainte de efectuarea succesiunii.Succesiunea urmeaza sa se dezbata intre matusa mea si copiii sotului decedat.Mentionez ca proprietatea este bun comun va multumesc

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu, nu poate incheia un astfel de contract inainte de dezbaterea mostenirii. Poate, insa, sa va faca un testament. Pentru acesta nu este necesara dezbaterea mostenirii.

      Ștergere
  22. Buna ziua.
    Va rog ,daca puteti ,sa imi dati un raspuns.Tatal meu s-a recasatorit acum 12 ani.La data casatoriei amandoi sotii aveau cate 2 copii din casnicii anterioare si detineau in proprietate cate un imobil fiecare.Tatal meu a decedat in urma cu 2 luni.As vrea sa stiu cum se va face succesiunea pe cele 2 imobile.Apartamentul sotiei ramane in proprietatea acesteia,ca bun dobandit inaintea casatorie,iar apartamentul tatalui meu se imparte 1/4-sotie si 3/4 eu si sora mea?

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, acestea sunt cotele legale. Dar, poate ca sotia va renunta la mostenire si veti ramane numai dvs, cele doua fiice...

      Ștergere
  23. Buna ziua
    Va rog sa ma ajutti intr-o problema. ... Parintii mei , ambii decedati, detineau un apartament . Exista un testament pe care si l-au lasat unul altuia prin care , dupa decesul unuia dintre ei, bunul revine celuilalt. Noi suntm trei copii, iar acum , dupa decesul mamei ( fiind ultima decedata)dorim sa facem succesiunea pentru impartirea apartamentului.
    parintii mei au decedat acum 13 ani respectiv 4 ani.
    Succesiunea se face dupa ultimul parinte decedat sau dupa ambii parinti?
    Multumesc,

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Se face mostenirea de pe urma ambilor parinti deodata

      Ștergere
  24. Buna ziua,tatal meu a decedat inaintea mamei sale,(bunica mea) aceasta din urma decedand dupa un an,intrebarea este daca sotia tatalui meu care este a doua sotie,are drept de mostenire si dumnea ei eu fiind crescut de mama tatalui meu si locuesc in casa bunicilor mei de cel putin 25 ani.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Numai dvs aveti dreptul la mostenirea bunicii, prin reprezentarea tatalui

      Ștergere
  25. Buna ziua !
    Va rog sa ma ajutatati intr-o problema. Tatal meu a decedat in urma cu o luna. Mama mea este trecuta si ea in actele de vanzare cumparare a celor doua case pe care le detin. Eu si fratele meu dorim ca mama sa devina proprietar de drept a celor 2 case. Care ar fi cea mai simpla forma si mai putin costisitoare pentru a rezolva aceasta problema?
    Va multumesc anticipat !

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Acceptati mostenirea si faceti o donatie a cotelor dvs succesorale catre mama. Sau faceti un partaj ulterior dezbaterii mostenirii. Nu renuntati amandoi. Se vor chema la succesiune celelalte rude ale tatalui pentru ca se va considera ca nu exista descendenti

      Ștergere