vineri, 25 mai 2012

DREPTUL DE ABITATIE AL SOTULUI SUPRAVIETUITOR


In afara drepturilor sale de mostenitor legal  si indiferent de clasa de mostenitori cu care vine in concurs, sotul supravietuitor mai are, in temeiul art 973 NCC, si un drept de abitatie asupra casei in care a locuit  pana la data deschiderii mostenirii, cu conditia ca aceasta sa faca parte din masa succesorala si cu conditia ca sotul supravietuitor sa nu fie titular al niciunui drept real  de a folosi o alta locuinta, corespunzatoare nevoilor sale . 

1. Obiectul dreptului de abitatie : il reprezinta casa in care a locuit sotul supravietuitor al celui care lasa mostenirea, pana la data deschiderii mostenirii .  Fata de aceasta prevedere legala, este necesar sa facem mai multe observatii :
a. Legea nu cere ca obiectul dreptului de abitatie sa il repreezinta casa in care au locuit ambii soti pana la data deschiderii mostenirii ; este cu putinta, deci, avand in vedere ca legea permite ca sotii sa  aiba locuinte separate, ca obiectul dreptului de abitatie sa il reprezinta casa in care a locuit numai sotul supravietuitor, fara ca in acea casa sa fi locuit si defunctul
b. Deasemenea legea nu cere ca obiectul dreptului de abitatie sa il reprezinte casa in care sotul supravietuitor a avut domiciliul . Este deci posibil ca obiectul acestui drept sa il reprezinte imobilul in care sotul supravietuitor si-a avut resedinta .
c. Nu are relevanta nici faptul ca locuinta a reprezentat sau nu locuinta de familie, in sensul dat de art 321-324 NCC,  si nici sa fi existat o asemenea inscriere in cartea funciara
d. Nu se cere prin lege nici ca faptul de a fi locuit intr-un anumit imobil sa fi avut o durata anume, ceea ce face posibil ca obiectul dreptului de abitatie sa il reprezinte o casa in care sotul supravietuitor si-a avut domiciliu sau resedinta pentru o perioada scurta de timp inainte de data deschiderii mostenirii 

2. Conditiile dreptului de abitatie a sotului supravietuitor
Sunt in numar de trei, necesar a fi indeplinite in mod cumulativ:
a. Casa care face obiectul dreptului de abitatie sa faca parte din bunurile mostenirii.  Prin urmare, este obligatoriu ca respectivul imobil sa se afle in proprietatea celui care lasa mostenirea, indiferent daca este sau nu bun comun cu sotul supravietuitor. Deasemenea, nu va avea relevanta daca imobilul respectiv s-a aflat in proprietatea exclusiva a defunctului sau a fost detinut in coproprietate cu alte persoane. In toate cazurile, dreptul de abitatie al sotului supravietuitor va functiona, exercitiul folosintei acestuia fiind supus prevederilor art 636 si urm  NCC. Nu se va pune problem , insa, sub nici un argument, a exsitentei vreunui drept de abitatie  intemeiat pe prevederile art 973 NCC in cazul in care imobilul ce a constituit locuinta  sotului supravietuitor a fost detinut de defunct in baza unui contract de inchiriere sau ca si titular el insusi al unui drept de uzufruct ori abitatie viagera.
b. Sotul supravietuitor sa nu fie titular al niciunui drept real de a folosi o alta locuinta corespunzatoare nevoilor sale .  Doua sunt aspectele pe care trebuie sa le discutam cu privire la aceasta conditie . In primul rand, legea vorbeste despre inexistenta vreunui drept real de a folosi o alta locuinta. Nu se cere , deci, doar inexistenta dreptului de proprietate, ci a oricarui alt drept real  care acorda beneficul folosintei unei locuinte. Prin urmare, nu se va putea prevala de prevederile art 973 NCC si nu va putea beneficia de dreptul de abitatie acel sot supravietuitor care este titularul unui  drept de proprietate, uzufruct, abitatie, folosinta, concesiune  asupra unei alte locuinte. In al doilea rand, legea cere ca respectiva locuinta - asupra caruia sotul supravietuitor are un drept real de a o folosi -  sa corespunda  nevoilor acestuia. Care este sfera acestor nevoi si modul lor de identificare sunt  lasate la aprecierea partilor sau, in caz de neintelegere, a instantei, legea nestabilind nici un criteriu pentru determinarea lor . Oricum , trebuie spus ca nevoile persoanei se vor aprecia atat din punct de vedere al nevoilor obiective, materiale, fizice, cat si al celor subiective, morale, psihologice, spirituale ale sotului supravietuitor, fara a depasi limitele bunei credinte  si fara a permite exercitarea abuziva a dreptului conferit de lege .
( de exemplu: Sotul supravietuitor detine in proprietate o locuinta avand o camera si dependinte; locuinta ce face obiectul dreptului de abitatie are 2 camere si dependinte. Vom putea considera ca sotul supravietuitor detine in proprietate o locuinta si prin urmare el nu poate beneficia de dreptul de abitatie conferit de lege . Daca, insa, sotul va dovedi ca locuinta pe care o detine nu este corespunzatoare nevoilor sale intrucat, de exemplu, are nevoie de un insotitor pentru ca este grav bolnav, sau are nevoie de o camera in plus ca si loc de studiu  sau de realizare a unor cerinte profesionale , dreptul de abitatie prevazut de art 973 va fi operational  si aplicabil )
c. sotul supravietuitor sa nu devina, ca urmare a trasnmisiunii mostenirii, proprietar exclusiv  al casei respective. Este o conditie care rezulta din aplicarea si interpretarea generala a regulilor privitoare la proprietate, titularul  acestui drept cumuland obligatoriu toate cele trei prerogative ale dreptului de proprietate ( jus utendi, jus fruendi si jus abutendi ), dreptul de abitatie fiind practic cuprins in acestea.

3.  Continutul si modul de exercitare a dreptului de abitatie al sotului supravietuitor
Prin natura lui si prin felul in care este reglementat de lege, dreptul de abitatie al sotului supravietuitor  ne apare ca fiind un drept cu caracter special . El este instituit strict in considerarea calitatii de sot al defunctului  si , datorita acestui fapt, continutul sau precum si modul de exercitare  sunt diferite fata de dreptul de abitatie obisnuit, astfel cum este el reglementat de art 750 si urm NCC .
Sub aspectul modului de constituire, observam ca dreptul exista prin efectul legii, indiferent de acordul sau dezacordul mostenitorilor. Prin urmare, nu se va pune problema incheierii unei conventii referitoare la constituirea dreptului de abitatie, ci numai, daca mostenitorii considera necesar si oportun, cu privire la modul de exercitare a dreptului de abitatie, si numai sub acele aspecte pe care legea le lasa la aprecierea partilor si asupra carora n-a instituit norme imperative .  
 Sub aspectul exercitiului dreptului, trebuie sa mentionam ca el se naste din momentul deschiderii mostenirii, iar acceptarea acesteia de catre sotul supravietuitor determina implicit si consolidarea dreptului sau de abitatie  asupra casei in care a locuit pana la momentul deschiderii mostenirii. Nu va fi necesara, pentru ca sotul sa-si poata exercita dreptul de abitatie, o acceptare expresa a acestuia. Fiind un drept suplimentar conferit de lege, special in considerarea calitatii de sot supravietuitor, simpla acceptare a mostenirii va prezuma si acceptarea dreptului de abitatie. Pentru ca el sa se stinga  va fi, insa, necesara o renuntare expresa a sotului supravietuitor.
 Renuntarea sotului supravietuitor la mostenire va determina implicit si pierderea dreptului de abitatie conferit in temeiul art 973 NCC. Prin urmare, nu va fi posibila  renuntarea la mostenire si , in acelasi timp, acceptarea dreptului de abitatie, ca drept singular,  intrucat acesta este recunoscut strict in considerarea calitatii de mostenitor a sotului supravietuitor .
In ipoteza in care sotul supravietuitor renunta la mostenire in calitatea sa de mostenitor legal, dar accepta mostenirea ca si mostenitor testamentar, va mai opera sau nu dreptul de abitatie conferit de lege ? Raspunsul la aceasta problema poate fi dat formandu-se doua pareri . Intr-o prima opinie, raspunsul este afirmativ, dreptul de abitatie beneficiind  si in aceasta situatie sotului supravietuitor, intrucat legea  leaga efectele juridice, nu neaparat de calitatea de mostenitor legal sau de aceea de mostenitor testamentar, nefacand oricum nici o distinctie cu privire la aceasta, ci de calitatea de sot  supravietuitor a beneficiarului dreptului in raport de defunct. Discutam aici de calitatea de " sot " apreciata din punctul de vedere al statutului personal, care nu se pierde prin decesul unuia dintre membrii cuplului. Ori, daca prin existenta unui testament, a carui intocmire prezuma raportul afectiv special dintre defunct si sotul supravietuitor , acesta din urma are anumite privilegii de  care intelege sa beneficieze, chiar daca acest lucru presupune renuntarea la calitatea de mostenitor legal intrucat este mai avantajos pentru el sa primeasca numai calitatea de mostenitor testamentar, nu vedem motivul pentru care ar trebui sanctionat prin nerecunoasterea dreptului sau de abitatie .  Intr-o alta opinie, se poate considera ca  dreptul de abitatie este generat exclusiv de statutul de sot supravietuitor ca si mostenitor legal, caz in care, odata ce s-a renuntat la acest statut, se pierde automat si dreptul de abitatie. Este , practic, legat dreptul de abitatie de caracterul de mostenitor legal al sotului supravietuitor. Punctul de vederea spre care cred ca ar trebui sa incline practica  este cel dintai.
In temeiul dreptului sau de abitatie, sotul supravietuitor are dreptul de a locui in respectivul imobil, singur sau impreuna cu copiii sai, cu parintii  sau cu alte persoane aflate in intretinere. Legea nu face distinctie dupa cum copiii  sunt doar ai sotului supravietuitor  sau sunt comuni cu defunctul, prin urmare vor putea locui in acea casa, beneficiind de dreptul de abitatie al sotului supravietuitor, toti copiii acestuia, fara a avea importanta criteriul discutat mai sus.  Credem totodata ca beneficiul dreptului se pastreaza  chiar si in raport de copii ai sotului supravietuitor nascuti dupa data deschiderii mostenirii, indiferent daca-l au sau nu ca  parinte  pe defunct.  Ar fi aceasta o problema in cazul in care sotului supravietuitor i se naste un copil, dintr-o relatie extraconjugala; nefiind vorba de o recasatorire a sotului supravietuitor, dreptul sau de abitatie subzista, punandu-se problema deci daca acel copil va putea locui in casa ce face obiectul dreptului de abitatie fara ca prin aceasta sa se impute sotului supravietuitor o incalcare a drepturilor celorlalti mostenitori.
 (de exemplu, prin existenta acelui copil, nevoile sotului supravietuitor se maresc, el avand nevoie de o camera in plus; prin urmare, ceilalti mostenitori , pentru a cere restrangerea sau schimbarea obiectului dreptului de abitatie, vor fi obligati sa respecte alte conditii, in principiu mai oneroare, decat ar fi avut in lipsa acestui copil)
Raspunsul este afirmativ, in sensul ca orice copil al sotului supravietuitor  va beneficia de dreptul de abitatie al parintelui sau, intrucat legea nu face nici o distinctie cu privire la aceasta, acordand totdeauna statut de egalitate tuturor copiilor unei persoane. Mai mult, suntem obligati sa facem , in  privinta minorilor, aplicarea textelor de lege care stabilesc  locuinta si domiciliul minorilor.
Spre deosebire  de abitatia de drept comun, dreptul de abitatie al sotului supravietuitor cunoaste o limitare fireasca : nu exista pentru acesta posibilitatea de a locui, in casa ce face obiectul dreptului, impreuna cu sotul sau sotia.  Concluzia este fireasca. Recasatorirea sotului supravietuitor  determina stingerea dreptului de abitatie. Deci, in cazul in care cel care a vut calitatea de sot supravietuitor s-a recasatorit, el va putea sa locuiasca in casa care a facut obiectul dreptului de abitatie numai in temeiul unui alt drept ( de exemplu in temeiul unui drept de uzufruct, de abitatie - dar constituit in temeiul dreptului comun - de inchiriere, de comodat, etc ) si nu se va putea prevala de beneficiile dreptului de abitatie special recunoscut sotului supravietuitor.
 Cum se va aprecia , insa, situatia in care fostul sot supravietuitor  nu s-a recasatorit dar locuieste in respectiva casa impreuna cu o alta persoana, in asa-numitul clasic "concubinaj".  Vor putea ceilalti mostenitori sa invoce stingerea dreptului de abitatie prin similitudine cu recasatorirea? Credem ca nu, acest lucru nu este posibil, dispozitiile legii fiind clare si precise in aceasta materie .  Numai incheierea unei alte casatorii determina stingerea dreptului de abitatie. In cazul in care ceilalti mostenitori, lezati ca si principiu de convietuirea sotului supravietuitor cu o alta persoana, vor putea determina stingerea dreptului de abitatie pe calea partajului.
Folosinta locuintei va fi atributul exclusiv al fostului sot supravietuitor si al familiei sale  ( cu exceptia sotului/sotiei - dupa cum am aratat anterior ). Prin urmare, locuinta nu va putea fi inchiriata , iar dreptul de abitatie  nu va putea fi cedat.
 Tiularul dreptului de abitatie va fi tinut sa suporte toate cheltuielile aferente dreptului sau locativ, precum si toate cheltuielile de intretinere ale bunului imobil pe care il foloseste. In cazul in care dreptul de abitatie a fost restrans, titularul sau nu va fi obligat sa suporte decat cheltuielile aferente partii pe care o detine .
 Nu in ultimul rand mai trebuie specificat si faptul ca dreptul de abitatie al sotului supravietuitor se extinde  asupra a tot ce se uneste si se incorporeaza cu bunul , precum si asupra tuturor accesoriilor acestuia, astfel incat nu se va putea admite , de exemplu, exercitarea unui drept de abitatie asupra unui apartament in lipsa dreptului de a folosi partile si dependintele comune ale blocului sau cota parte din terenul aferent acestuia .
 Dreptului de abitatie al sotului supravietuitor i se vor aplica, in masura in care nu contravin prevederilor apeciale ale art 973, prevederile art 750-754 NCC, coroborate cu ale art 703 - 748 NCC.

4. Restrangerea si schimbarea dreptului de abitatie
a.  Oricare dintre mostenitori poate, in temeiul art 973 alin 3 NCC, sa ceara restrangerea dreptului de abitatie al sotului supravietuitor, in cazul in care locuinta nu-i este necesara acestuia in intregime. Este practic o prevedere corelativa celei din alin 1 al art 973, care vorbeste despre o locuinta corespunzatoare nevoilor sotului supravietuitor . Ori, daca vom considera necesar ca locuinta sa corespunda nevoilor persoanei, tot asa va trebui sa consideram necesar ca , in cazul in care aceasta locuinta excede nevoilor persoanei, sa fie posibila o restrangere a drepturilor acesteia. Justificarea acestei precederi legale sta in necesitatea asigurarii unui echilibru intre mostenitori,  a unei echitabile impartiri a bunurilor mostenirii si a unui exercitiu firesc si just al drepturilor fiecaruia dintre cei implicati .  Avand in vedere caracterul personal al dreptului de abitatie, aprecierea "necesitatii" de a folosi intreaga locuinta sau numai o parte a acesteia  se va face in raport de persoana sotului supravietuitor, de starea sanatatii acestuia, de preocuparile lui profesionale  sau intelectuale, de nevoia de a avea un insotitor, de persoanele pe care le are in intretinere, etc.
b. Tot in temeiul prevederilor art 973 alin 3 NCC, oricare dintre mostenitori poate sa ceara schimbarea obiectului dreptului de abitatie, cu conditia sa puna la dispozitia sotului supravietuitor o locuinta corespunzatoare. Legea nu stabileste nici un criteriu pentru a identifica "locuinta corespunzatoare", prin urmare  va fi necesara o apreciere a acesteia prin prisma intelegerii partilor sau ca urmare a interventiei instantei, bazata pe criterii de factura generala .  Dupa aceleasi reguli generale pe care le-am mentionat si anterior, este necesar ca aceasta locuinta sa corespunda nevoilor obiective si subiective, materiale si spirituale  ale sotului supravietuitor, si , in principiu, sa  nu aduca nici o ingreunare a situatiei acestuia. Astfel, spre exemplu, credem ca o oferta constand intr-o locuinta care nu dispune de toate utilitatile pe care le avea cea dinainte  sau care se afla intr-o zona greu accesibila  nu va putea fi considerata ca fiind o locuinta corespunzatoare. Mai trebuie sa subliniem si faptul ca locuinta ce urmeaza a fi pusa la dispozitia sotului supravietuitor trebuie sa-i fie data acestuia cel putin cu titlu de abitatie, pentru a nu-i crea nicun fel de disconfort juridic. Orice alta incadrare a dreptului ce se ofera sotului supravietuitor , de exemplu inchiriere sau comodat, poate fi motiv de refuz al ofertei . Locuintei oferite in schimb  si drepturilor sotului supravietuitor asupra acesteia i se va aplica regimul juridic pe care legea il impune prin prevederile art 973 NCC
c. cu privire la modalitatea practica de infaptuire atat a restrangerii cat si a schimbarii obiectului dreptului de abitatie, se impune a face o remarca cu caracter general : posibilitatea de a se manifesta vointa partilor este totala ; nu trebuie sa existe decat intelegerea dintre ele. Astfel , se va putea incheia o conventie avand ca obiect restrangerea dreptului de abitatie, dupa cum se va putea incheia o conventie de constituire a unui drept de abitatie  pentru o alta locuinta - in cazul schimbarii obiectului dreptului de abitatie - dublata obligatoriu de o declaratie din partea titularului privind renuntarea acestuia la dreptul de abitatie asupra casei pe care a detinut-o initial .  Este posibila  si varianta, mai ales in cazul schimbarii obiectului dreptului de abitatie,  a incheierii contractului prin mecanismul ofertei si a acceptarii, in conditiile art 1187 - 1200 NCC.

5. Stingerea dreptului de abitatie.
Alin 4 al art 973 NCC reglementeaza expres doua posibilitati de stingere a dreptului de abitatie al sotului supravietuitor: prin partaj si prin recasatorirea sotului supravietuitor. Vom mai adauga la acestea si posibilitatea de stingere a dreptului de abitatie ca urmare a schimbarii obiectului acestuia, prin exercitarea drepturilor conferite de art 973 alin 3 NCC.  In plus, ca si cazuri generale de stingere a dreptului , va trebui sa mentionam renuntarea titularului la drept precum si decesul titularului dreptului.
a. Stingerea dreptului de abitatie prin partaj se va face pe calea comuna a impartelii, fie prin buna intelegere fie prin instanta. Legea impune un termen minim pentru durata dreptului de abitatie in acest caz : un an de la data deschiderii mostenirii. Precizam ca acest termen este necesar a fi respectat numai in ipoteza stingerii dreptului de abitatie prin partaj, in celelalte variante nefiind necesara trecerea sau implinirea vreunui termen. Se va face, in privinta aceasta, aplicarea prevederilor art 1143-1145NCC coroborate cu ale art 669-686 NCC.  Partajul va putea fi cerut de oricare dintre mostenitori, inclusiv de catre sotul supravietuitor. Competenta solutionarii cererii de partaj va apartine instantei de la locul ultimului domiciliu al defunctului. In cazul partajului prin buna invoiala, avand in vedere ca obiectul sau il constituie un bun imobil - casa de locuit -  acesta se va incheia obligatoriu in prezenta tuturor mostenitorilor si numai in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute, urmand a fi inscris in cartea funciara Ca efect al partajului, fiecare coproprietar devine proprietar exclusiv al bunurilor ce i-au fost atribuite ( art 680 NCC confera partajului un efect constitutiv de drepturi). Se poate admite si incheierea unei conventii de suspendare a partajului, in conditiile art 672 NCC, mai ales in vederea respectarii duratei minime a dreptului de abitatie ( un an ), sau pentru a se oferi posibilitatea mostenitorilor de a-si exercita celelalte drepturi legale , respectiv restrangerea sa schimbarea obiectului dreptului de abitatie. Oricum, indiferent de varianta in care este incheiat partajul, in natura sau prin echivalent, si indiferent de partea care a fost atribuita sotului supravietuitor ( bunul in materialitatea sa, o parte a acestui bun sau o sulta ), dreptul de abitatie viagera inceteaza odata cu incheiarea actului de partaj  sau  dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.
b. Recasatorirea sotului supravietuitor  determina stingerea dreptului de abitatie chiar daca acest fapt s-a petrecut anterior implinirii termenului de un an de la data deschiderii mostenirii. Este, dupa parerea mea, o reglementare justa, avand in vedere caracterul  special si personal al acestui drept de abitatie. El a foat instituit ca un beneficiu acordat sotului supravietuitor, in special in considerarea calitatii sale si a legaturilor stranse pe care le-a avut cu defunctul. Prin existenta acestui drept , drepturile celorlalti mostenitori sufera anumite restrangeri.  Ori, este firesc  a se pierde acest  beneficiu  si a se reda integralitatea drepturilor mostenitorilor celorlalti, in situatia in care sotul supravietuitor a renuntat de buna voie, prin recasatorire, la invocarea statutului sau  si a legaturilor pe care le-a avut cu defunctul .
c. Renuntarea  sotului supravietuitor la dreptul de abitatie pe care il are in temeiul legii. Aceasta renuntare trebuie sa provina exclusiv de la titularul dreptului, respectiv de la cel care are calitatea de sot supravietuitor. Orice alta renuntare, venita din partea altor persoane care beneficiaza de drept, respectiv a copiilor , parintilor sau a celor aflati in intretinerea sotului supravietuitor nu va avea ca efect stingerea dreptului de abitatie al sotului supravietuitor. Mai precizam ca aceasta renuntare trebuie sa fie expresa, conform art 13 NCC, simplul fapt al neuzului dreptului neputand fi prezumata ca si renuntare.
 d. Decesul titularului dreptului, respectiv a sotului supravietuitor, anterior momentului in care dreptul s-a stins sau s-ar fi putut stinge intr-un alt mod, va reprezenta deasemenea  o modalitate de stingere a dreptului de abitatie a sotului supravietuitor.
e. Schimbarea obiectului dreptului de abitatie, realizata in conditiile  alin 3 al art 973, nu reprezinta stingerea dreptului de abitatie pe care il are sotul supravietuitor. Este adevarat ca  schimbarea obiectului dreptului de abitatie va determina obligatoriu stingerea drepturilor pe care le-a avut sotul supravietuitor asupra casei detinute initial. Nu se poate vorbi si nu exista nici un temei legal pentru pastrarea a doua imobile grevate de dreptul de abitatie al sotului supravietuitor .  Imobilul primit in schimb  va fi grevat de acelasi drept de abitatie, reglementat de prevederile art 973 NCC. Continutul dreptului, modul de exercitare, mijloacele de aparare, modalitatile de stingere  vor fi proprii dreptului special de abitatie recunoscut de lege sotului supravietuitor . Nu se stinge dreptul propriu-zis, ci se schimba numai obiectul sau. 

          6. Caracterele juridice ale dreptului de abitatie a sotului supravietuitor
Conform alin 2 al art 973, acest drept este  gratuit, inalienabil si  insesisabil.
La aceasta, insa, mai putem adauga si alte caracteristici, rezultate din analiza si interpretarea legii.
a. Este un drept real intrucat are ca obiect o casa de locuit . Din acest caracter va rezulta dreptul titularului dreptului de a folosi atat bunul ca atare, cat si toate accesoriile acestuia, respectiv dreptul de folosinta asupra partilor comune ale imobilului precum si  dreptul de folosinta asupra terenului aferent imobilului.
b. Este un drept temporar, a carui durata este limitata prin lege, pana la efectuarea partajului sau pana la recasatorirea sotului supravietuitor .  Per a contrario, rezulta ca daca nu se efectueaza partajul si sotul supravietuitor nu se recasatoreste, dreptul de abitatie al acestuia poate avea orice durata in timp, cu posibilitatea insa pentru ceilalti mostenitori de a cere restrangerea sau schimbarea obiectului dreptului, caz in care dreptul subiectiv se mentine, modificandu-se practic numai continutul sau obiectul sau.
c. Este un drept gratuit. Aceasta caracteristica va fi discutata sub doua aspecte : pe de o parte, sotul supravietuitor nu va fi obligat sa plateasca chirie celorlalti mostenitori pentru folosinta bunului si , pe de alta parte, sotul supravietuitor nu va fi obligat sa depuna garantia prevazuta prin art 726 NCC.  In aceasta situatie, nu este exclusa aplicarea dispozitiilor art 726 alin 3, pe care le consideram  speciale si derogatorii de la caracterul de gratuitate al dreptului de abitatie al sotului supravietuitor. In plus, respectiva prevedere are un caracter de protectie a celorlalti mostenitori si va trebui, prin urmare, aplicata  ori de cate ori este cazul . Astfel, daca titularul dreptului de abitatie, prin faptele sale sau prin starea sa de insolvabilitate, pune in pericol interesele proprietarilor, el va putea fi obligat, prin hotarare judecatoreasca, sa depuna o garantie  care sa asigure respectarea drepturilor acestora.
d. Este un drept inalienabil  si insesizabil.  Conform acestei caracteristici, dreptul de abitatie  este incesibil, neputand sa fie transmis nici prin acte cu titlu gratuit, nici oneros, nici prin acte intre vii si nici pentru cauza de moarte. Astfel cum am aratat, dreptul de abitatie al sotului supravietuitor se va stinge prin decesul acestuia .  Nu se admite nici inchirierea bunului care face obiectul dreptului de abitatie, insa aceasta in temeiul prevederilor art 752 NCC iar nu in virtutea caracterului inalienabil al dreptului. Caracterul incesibil nu trebuie confundat cu posibilitatea de a folosi bunul impreuna cu ceilalti membri ai familiei, conform art 750 NCC, respectiva folosinta neavand valentele unei cesiuni a dreptului. Ca  o consecinta a caracterului inalienabil al dreptului  de abitatie al sotului supravietuitor, acesta va fi si insesisabil, el neputand fi urmarit de creditorii personali ai sotului sau de creditorii mostenirii 

DANIELA NEGRILA
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA


15 comentarii:

  1. Buna ziua!
    Tatal meu a decedat in Decembrie la numai 58 de ani, iar mama cu 10 ani mai tanara ca el la data decesului nu locuia cu defunctul. Nu erau divortati, dar erau despartiti in fapt de aproximativ 5 ani.
    Tata avea o casa in care eu si fratele meu locuim si acum, obtinuta prin contract de donatie de la parinti lui inainte de casatorie, si inca o casa cumparata de la parintii mamei mele ca bun comun prin contract de vanzare cumparare cu uzufruct viager.
    Daca la data decesului mama locuia de mai bine de 4 ani in casa de la parintii ei, are vreun drept de abitatie asupra casei in care locuim cei doi frati acum? Ea poate alege in ce casa sa locuiasca? Putem sa ii interzicem in vreun fel sa mai vina peste noi si sa ne deranjeze? Succesiunea inca nu s-a dezbatut, si oricum se va dezbate in instanta ca ea nu vrea sa facem schimb de cote parti incat, in asa fel ca eu si fratele meu sa ramanem in casa tatalui si ea in casa primita de la parintii ei. Ea doreste faramitarea proprietatilor si noi nu suntem de acord cu asta.
    Va multumesc!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate avea un drept de abitatie asupra casei in care locuia la momentul decesului sotului sau. Ca si sotie, avand dreptul la 1/4 din mostenire, poate sa puna in discutie folosinta bunului. Sfatul meu este sa dezbateti cat mai repede mostenirea. Incercati, totusi , la notar, este mai ieftin. Cotele sunt aceleasi. Daca nu va intelegeti cu privire la partaj, abia atunci puteti merge in instanta.

      Ștergere
    2. Noi am vrea sa mergem la notar, dar cu conditia ca la partaj ea sa renunte la cota ei de 1/4 din casa bun propriu al tataului (casa in care locuim noi), si noi vrem sa renuntam la cota de 3/8 din casa bun comun in care locuieste ea. Ea a zis din start ca nu e de acord cu varianta asta. In instanta am inteles ca daca eu si fratele meu formulam o cerere in scopul prezentat mai sus, putem avea castig.
      In ideea asta, pana la pronuntarea instantei am vrea sa ii interzicem sa mai vina in casa in care ea are 1/4, intrucat ne tulbura mereu linistea. Chiar si cu ajutorul politiei daca e cazul, ca ea are mutatia facuta de mai bine de 4 ani pe casa primita de la parintii ei.
      Va multumesc!

      Ștergere
    3. Pentru raspuns deja este nevoie sa va adresati unui avocat. Eu cu atat v-am putut ajuta

      Ștergere
  2. Am înțeles!
    Va mulțumesc frumos pentru sfaturi și timpul acordat!
    De apreciat efortul dumneavoastră, și buna intenție de care dați dovada in a ajuta oameni!

    RăspundeţiȘtergere
  3. Buna ziua,
    Va rog frumos sa-mi dati o mana de ajutor:
    Cand au aflat ca ma casatoresc, parintii mei au pus in vanzare apartamentul lor si acesta s-a vandut chiar la 5 zile dupa nunta.Ne-au dat banii sa ne cumparam noi un apartament. Cu banii de la ei si cu ce am castigat la nunta, dupa alte 12 zile am cumparat cu fostul sot un apartament. Acum,suntem divortati si va intreb pentru partajul acestui apartament: banii primiti de la parintii mei atunci reprezinta bunul meu propriu ca dar de nunta dupa casatorie? Ar insemna ca acea parte reprezinta procentual partea mea din apartament? Mentionez ca am stat 8 ani in acest apartament. Are vreo legatura timpul sau conteaza cine a achizitionat majoritar apartamentul?
    Multumesc.

    RăspundeţiȘtergere
  4. Buna ziua!
    Indraznesc sa va adresez si eu doua intrebari referitoare la acest drept de abitatie.
    Daca sotul supravietuitor renunta la dreptul de abitatie,poate unul dintre mostenitori sa puna o astfel de conditie pentru a ne vine partea sa?
    Poate fi contestat un act de vanzare -cumparare cu clauza de abitatie viagera dupa decesul sotului supravietuitor,in conditiile in care acesta nu a locuit in acel imobil?Precizez ca mama locuieste in alt apartament de circa 10 ani,in schimb adresa din buletin este a imobilului in cauza.
    Multumesc!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dreptul de abitatie nu este independent ci subordonat calitatii demostenitor a sptului. Nu se poate renunta la el odata ce a fost acceptata mostenirea. Se poate sa nu uzeze de acest drept de abitatie dar nu se poate renunta la el, altfel spus se poate renunta la exercitiul dreptului dar nu la existenta lui. Este posibil ca unul dintre mostenitori sa puna conditia ca sotul sa renunte la dreptul de abitatie pentru a se face vanzarea dar unei parti din bun dar in acest caz este vorba despre intregirea dreptului de proprietate ceea ce face ca dreptul de abitatie sa nu mai fie posibil pentru ca proprietarul beneficiaza implicit si de dreptul de abitatie. Daca sunt bunuri diferite se pune problema schimbarii obiectului dreptului de abitatie.
      Cine a vandut bunul si cine a fost beneficiarul dreptului de abitatie. Cine a fost cumparator?

      Ștergere
  5. Buna ziua!
    Sotul a decedat, nu avem copii, fratii lui au cota parte din apartamentul pe care l-am dobandit impreuna?, voi fi vreodata in situatia (obligata) sa le dau partea lor?
    Va multumesc!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, daca nu aveti copii impreuna, daca nici sotul nu are copii dintr-o alta relatie sau daca, desi acestia exista au renuntat la mostenire, atunci sunt chemati fratii sau surorile defunctului. Daca sotul v-a lasat un testament atunci respectivii colaterali sunt inlaturati de la mostenire. Daca nu exista un testament, veti fi obligata sa impartiti averea cu fratii defunctului

      Ștergere
  6. Bună seara !
    Bunica a decedat în ianuarie 2013. Moștenitori au rămas soțul supraviețuitor(5/8), fiul (1/8), fiica (1/8) și nepoți din fiul decedat (1/8).Fiul a deschis proces prin care solicită ieșirea din indiviziune și achitarea cotei ce-i revine. Poate fi obligat bunicul meu la achitarea acestei cote, sau poate fi executat silit?Când încetează dreptul de abitație al soțului supraviețuitor, în condițiile în care nu are o altă locuință?

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daca se cere partajul si i se atribuie casa sotului supravietuitor, el va fi obligat la plata unei sulte. Dreptul de abitatie inceteaza odata cu partajul. Ori i se atribuie casa si devine astfel unic proprietar, astfel incat nu mai este necesar dreptul de abitatie, ori i se plateste o sulta din care isi poate cumpara o alta locuinta.

      Ștergere
  7. Va multumesc frumos pentru sprijin !

    RăspundeţiȘtergere
  8. Buna seara!Sotul meu a decedat de curand ramanand ca mostenitori doi copii majori din alta casatorie si un minor din casatoria noastra,noi am convietuit 8 ani in concubinaj si 8 ani legitimi bunurile dobindite impreuna sunt pe numele sotului inainte de casatoria noastra,fac precizarea ca eu nu am lucrat datirita problemelor de sanatate ale sotului fiind obligata sa-l ingrijesc el fiind pensionat medical.Intrebarea mea este daca acum la dezbaterea succesiunii intra toate bunurile ca bunuri proprii ale sotului sau sunt considerate bunuri comune si cotitatea se v-a calcula numai din partea sotului acel 1/4 pt mine ca sotie supravietuitoare.Va multumesc din suflet.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daca sunt dobandite de sot inainte de casatorie, sunt bunurile sale proprii. Aveti cota de 1/4 ca drept de mostenire si restul se imparte intre cei trei copii. Poate, cu ajutorul unui avocat bun, veti putea dovedi ca ati contribuit la dobandirea bunurilor si sa aveti un drept de creanta pe care sa vi-l restituie, dar ma indoiesc.

      Ștergere