COMPARATIE INTRE NEDEMNITATEA DE DREPT SI NEDEMNITATEA JUDICIARA

Sanctionand faptele  reprobabile ale succesibilului  prin excluderea acestuia din randul mostenitorilor  cu o asemenea forta incat i se ia nu numai dreptul de a culege patrimoniul succesoral ci chiar dreptul la rezerva, daca este cazul, si cu asemenea duritate incat  mostenitorul  nedemn este tratat cu mai mare asprime decat chiar  posesorul de rea credinta, NEDEMNITATEA  este  si ea reglementata  sub  doua forme, in functie de  gravitatea faptelor  comise .

Pentru o mai buna delimitate in practica a cazurilor de nedemnitate  le vom trata comparativ, analizand asemanarile  si deosebirile dintre ele. 

Asemanarile dintre nedemnitatea de drept si cea judiciara.

1. Ambele tipuri de nedemnitate sunt reglementate ca si sanctiune civila, fara a se face vreo deosebire in functie de  gravitatea faptelor comise si au drept consecinta inlaturarea nedemnului atat de la mostenirea legala cat si de la cea testamentara.

2. Toate faptele sanctionate cu nedemniatea, indiferent daca este vorba despre cea de drept sau cea judiciara, trebuie sa fi fost savarsite cu intentie.

3. In toate cazurile in care poate interveni nedemnitatea, atat cea de drept cat si cea judiciara, daca nu a fost posibila  condamnarea penala intrucat a intervenit decesul autorului faptei,  amnistia sau  prescriptia raspunderii penale, nedemnitatea  opereaza daca acele fapte au fost constatate printr-o hotarare judecatoreasca civila definitiva.

4. Nedemnul, indiferent daca a fost sanctionat prin interventia nedemnitatii de drept sau a celei judiciare, poate fi reprezentat de descendentii sai la mostenirea defunctului de la a carui succesiune a fost inlaturat.

5. Efectele nedemnitatii fata de nedemn si fata de terti sunt aceleasi, indiferent daca este vorba de nedemnitatea de drept sau de cea judiciara.

6. Nedemnul poate fi iertat de catre autorul mostenirii pentru faptele pe care le-a savarsit, prin act autentic notarial sau prin testament, inlaturandu-se astfel efectele atat ale nedemnitatii de drept cat si ale celei judiciare. 

      Deosebirile dintre nedemnitatea de drept si cea judiciara

1. In principiu, deosebiri majore se  regasesc sub aspectul faptelor de care legea leaga interventia nedemnitatii. Astfel:

a. Nedemnitatea de drept sanctioneaza fapta  de omor in timp ce nedemnitatea judiciara sanctioneaza alte fapte penale ( fapte grave de violenta fizica sau morala: lovituri, injurii, amenintari, talharia, violul, etc ), cu exceptia celei de omor. In aceasta categorie vor intra orice violente la adresa autorului mostenirii, inclusiv cele soldate cu decesul acestuia. Din punct de vedere practic acesta este aspectul care poate creea anumite dificultati de apreciere: exista omor sanctionat cu nedemnitatea de drept si exista omor sanctionat cu nedemnitatea judiciara. Cum le putem diferentia.  Deosebirea consta in intentia faptuitorului. In cazul nedemnitatii de drept exista totdeauna intentia de a ucide, chiar daca uneori nu se ajunge la acest rezultat. Vorbim aici de  intentia directa ca si forma a vinovatiei  reglementata de  art. 19 C. pen., intrucat infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte. In cazul nedemnitatii judiciare intentia este una indirecta, faptuitorul neurmarind moartea victimei dar acceptand totusi ca, prin faptele sale, sa se produca acest rezultat. Tot cu nedemnitatea judiciara se vor sanctiona si faptele savarsite cu asa-numita preterintentie, aceasta fiind o forma de vinovatie prin care faptuitorul savarseste o fapta cu intentie si produce un rezultat mai grav decat cel urmarit sau acceptat prin savarsirea faptei, rezultat ce se imputa acestuia sub forma culpei, deoarece nu l-a prevazut, desi trebuia si putea sa-l prevada.

Asadar, pentru a interveni nedemnitatea de drept trebuie sa se constate infractiunea de omor, tentativa de omor, instigarea la omor, complicitatea sau coatoratul la omor, adica sa fie vorba de intentia  directa de a-l ucide pe cel care lasa mostenirea

Pentru a interveni nedemnitatea judiciara trebuie sa se constate existenta unei infractiuni care a determinat moartea celui care lasa mostenirea, chiar daca faptuitorul nu a intentionat direct aceasta, insa rezultatul s-a produs ca urmare a faptei sale: lovituri cauzatoare de moarte, violul urmat de moartea victimei, etc.

b. Nedemnitatea de drept sanctioneaza fapta de omor savarsita atat asupra celui care lasa mostenirea cat si asupra unui al succesibil care, daca mostenirea ar fi fost deschisa, ar fi inlaturat sau restrans vocatia la mostenire a faptuitorului. Nedemnitatea judiciara sanctioneaza numai faptele savarsite asupra autorului mostenirii.

c. Nedemnitatea de drept se limiteaza la a sanctiona faptele savarsite cu intentia de a ucide, pe cand nedemnitatea  judiciara are o arie mai vasta de aplicare, sanctionand inclusiv fapte care nu se situeaza in sfera penalului.

2. Nedemnitatea de drept opereaza “de drept”, fiind constatata de cel care instrumenteaza cauza succesorala pe baza hotararii care arata existenta faptelor, pe cand nedemnitatea judiciara opereaza numai daca un succesibil a cerut instantei sa o declare.

3. Nedemnitatea de drept poate fi constata oricand, in timp ce nedemnitatea judiciara trebuie sa fie ceruta in termen de un an, sub sanctiunea decaderii. 


Acest articol a fost scris la rugamintea lui ANDREI. Sper sa-i fie de folos. 


DANIELA NEGRILA
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA