EFECTELE REPREZENTĂRII SUCCESORALE

Reglementarea efectelor reprezentării succesorale este dată de art. 968 NCC. Din analiza textului rezultă că principalul efect al reprezentării succesorale constă în împărţirea moştenirii pe tulpini. Astfel, atunci când la moştenirea unui defunct intervine reprezentarea, patrimoniul nu se va mai împărţi în funcţie de numărul moştenitorilor care vin împreună şi efectiv la moştenire, ci în funcţie de numărul tulpinilor existente. Aliniatul (2) al art. 968 NCC defineşte noţiunea de „tulpină” după cum este vorba despre moştenitori aparţinând clasei I sau clasei a II-a. 

1. Atunci când este vorba despre descendenţi, tulpina este dată de „descendentul de gradul 1 care culege moştenirea sau care este reprezentat la moştenire”. Aşadar, numărul tulpinilor va fi determinat de numărul descendenţilor de gradul 1, indiferent că aceştia vin la moştenire în nume propriu sau au calitatea de reprezentaţi.

De exemplu, dacă defunctul A a avut 4 copii, dintre care doi vin la moştenire în nume propriu, al treilea este decedat la data deschiderii moştenirii iar al patrulea este nedemn, moştenirea se va împărţi în 4 tulpini.

2. Atunci când este vorba despre colaterali privilegiaţi, tulpina este dată de „colateralul privilegiat de gradul al doilea care culege moştenirea sau este reprezentat la moştenire”. Prin urmare, numărul tulpinilor va fi reprezentat de numărul colateralilor de gradul al doilea, indiferent dacă vin la moştenire în nume propriu sau au calitatea de reprezentaţi.

De exemplu, dacă defunctul A a avut 5 fraţi, dintre care trei moştenesc în nume propriu iar ceilalţi doi sunt reprezentaţi , moştenirea se va împărţi în 5 tulpini care vor fi împărţite la rândul lor după cum moştenitorii vin în nume propriu (şi vor primi partea cuvenită unei tulpini) sau vin prin reprezentare (şi vor împărţi partea cuvenită tulpinii aferente lor,în funcţie de numărul reprezentanţilor)

Este necesar să facem o discuţie separată asupra felului în care se vor calcula tulpinile în cazul fraţilor buni, a fraţilor uterini şi a celor consangvini. Conform art. 981 NCC, în cazul în care fraţii nu sunt fraţi buni, moştenirea se va împărţi pe linii, una maternă şi una paternă. Acest lucru se va face şi în ipoteza  în care trebuie să calculăm tulpinile în cazul unei reprezentări în care sunt implicaţi fraţi de diferite categorii. Calculul şi împărţirea pe linii va fi practic prima operaţiune pe care o vom face. Apoi vom calcula părţile cuvenite fiecărui colateral privilegiat, după cum acesta este frate bun, frate uterin sau consangvin cu defunctul. Rezultatul astfel obţinut, în urma celor două operaţii consecutive, va reprezenta practic tulpina fiecărui moştenitor. Deci, împărţirea moştenirii pe tulpini, în acest caz, nu se va face în funcţie de numărul colateralilor privilegiaţi care vin la moştenire ci în funcţie de partea cuvenită fiecăruia după  împărţirea pe linii a moştenirii.

De exemplu, defunctul A are doi fraţi buni, B şi C, un frate uterin, D, şi trei fraţi consangvini, E, F şi G. Prima etapă va consta în împărţirea moştenirii pe linii, cea maternă şi cea paternă. Pe linia maternă vor veni la moştenire fraţii buni şi cel uterin , respectiv B, C şi D, astfel încât aceasta se va împărţi în trei părţi egale; pe această linie, deci, fraţii buni  B şi C vor primi fiecare 1/2 din 1/3=1/6 din moştenire, iar fratele uterin va primi şi el 1/6 din moştenire. Pe linia paternă vor veni la moştenire  fraţii buni şi fraţii consangvini, B,C, E, F şi G, astfel încât aceasta se va împărţi în 5 părţi egale; pe această linie, fraţii buni vor primi fiecare 1/2 din 1/5=1/10, iar fraţii consangvini vor primi şi ei câte 1/10 din moştenire. În final, se va calcula partea fiecărui frate. Astfel, fraţii buni vor avea 1/6 (de pe linia maternă) + 1/10 (de pe linia paternă = 8/30 fiecare). Fratele uterin va primi numai partea ce i se cuvine pe linia maternă, adică 1/6=5/30. Fraţii consangvini vor primi de asemenea numai părţile care li se cuvin pe linia paternă, adică 1/10=3/30 fiecare. Observăm că, în această situaţie, tulpinile vor fi diferite, fraţii buni având dreptul la câte 8/30 fiecare, fratele matern având dreptul la 5/30 iar fraţii paterni la câte 3/30 fiecare. Deci, tulpina, s-a calculat în această situaţie având în vedere regula cu caracter general a împărţirii pe linii prevăzută de art. 981 NCC.

3. Alin. (3) al art. 968 NCC stabileşte regula subsidiară a împărţirii moştenirii pe tulpini, stipulând faptul că, în cazul în care o tulpină a produs mai multe ramuri şi este necesar să efectuăm şi alte împărţiri în cadrul unei subdiviziuni, împărţirea se va efectua tot pe tulpini, până la moştenitorii de ultim grad, care vor împărţi patrimoniul succesoral între ei în mod egal.

De exemplu, defunctul A a avut doi descendenţi, B şi C, dintre care unul, B, este predecedat, având la rândul său trei descendenţi, b1, b2 şi b3; dintre aceştia, b1 şi b2 sunt şi ei predecedaţi, având fiecare câte doi descendenţi, c1 şi c2 şi, respectiv, c3 şi c4. Se va face o primă împărţire a moştenirii pe tulpini, corespunzătoare celor doi descendenţi de gradul 1, B şi C. Moştenitorul aflat în viaţă, C, îşi va primi partea sa, respectiv 1/2 din moştenire. Partea celui predecedat, B, ( respectiv 1/2 ) care a constituit iniţial o tulpină, se va împărţi la rândul ei în trei tulpini egale, corespunzătoare celor trei descendenţi ai lui B, astfel 1/2:3=1/6 . Nepotul de fiu aflat în viaţă, b3 îşi va primi partea sa, respectiv 1/3 din 1/2=1/6. Tulpinile corespunzătoare nepoţilor de fiu predecedaţi la rândul lor ( respectiv 1/6 pentru fiecare ) se vor împărţi şi ele în câte două ramuri, corespunzătoare descendenţilor aflaţi în viaţă, care vor primi fiecare 1/2 din 1/6=1/12.

DANIELA NEGRILA

Notar public coordonator

Birou Notarial CONCORDIA