Este
vorba de o reglementare nou introdusă de Codul Civil actual, ca urmare a
includerii nedemnului în categoria persoanelor care pot fi reprezentate şi are
drept scop restabilirea unui echilibru între copiii nedemnului.
Sediul
materiei este dat de art. 969 NCC.
În
analiza acestui efect special al reprezentării, vom face mai multe observaţii:
1.
Acest efect se aplică numai în cazul reprezentării nedemnului, nu şi în
cazul celui care are calitatea de reprezentat ca urmare a faptului că era
decedat la data deschiderii moştenirii.
2.
Nu este vorba de un efect direct asupra moştenirii ce se dezbate şi de la care
a fost exclus nedemnul, ci de un efect indirect, asupra moştenirii acestuia
din urmă, şi care se va produce în
momentul dezbaterii acesteia. Prin urmare, aplicarea prevederilor art. 969 NCC
se va face nu în momentul dezbaterii moştenirii de la care a fost exclus
nedemnul, şi la împărţirea căreia au participat moştenitorii nedemnului, venind
prin reprezentare, ci abia în momentul decesului nedemnului reprezentat.
3.
Aplicarea prevederilor art. 969 NCC se limitează numai la cazul în care
nedemnul ce a fost reprezentat la moştenire are două categorii de descendenţi:
pe de o parte, copii concepuţi
înainte de deschiderea moştenirii de la care nedemnul a fost exclus şi care
au venit la moştenire prin reprezentare şi, pe de altă parte, copii
concepuţi după deschiderea moştenirii de la care nedemnul a fost exclus şi
care nu au venit la moştenire prin
reprezentare, neavând în acel moment capacitate succesorală.
4.
Rolul prevederii legale este de a instaura un echilibru între toţi descendenţii
nedemnului, iar mecanismul pe care îl foloseşte legea este cel al raportului.
5.
Se instituie în acest fel un caz special de raport, numai pentru
situaţia în care vin la moştenire descendenţi din cele două categorii
sus-menţionate, nu şi pentru cazul în care copii ai nedemnului concepuţi anterior
deschiderii moştenirii de la care nedemnul a fost exclus ar veni în concurs cu
soţul supravieţuitor al nedemnului, chiar dacă respectiva căsătorie s-a
încheiat ulterior deschiderii moştenirii de la care a fost exclus nedemnul.
Deci, de prevederile art. 969 NCC nu se vor putea prevala decât copiii
concepuţi ulterior deschiderii moştenirii de la care a fost exclus nedemnul, nu
şi soţul supravieţuitor al acestuia. Problema raportului dintre soţul
supravieţuitor şi descendenţii nedemnului se va rezolva potrivit dreptului
comun. Prin urmare, acest tip special de raport se va datora numai de către
descendenţii defunctului concepuţi anterior deschiderii moştenirii de la care a
fost înlăturat nedemnul atunci când ei vin la moştenirea nedemnului în concurs,
împreună şi efectiv cu descendenţi ai nedemnului concepuţi ulterior deschiderii
moştenirii de la care a fost înlăturat nedemnul. Dacă una dintre aceste categorii de descendenţi nu
există, nu pot sau nu doresc să vină la moştenirea nedemnului, raportul datorat
în condiţiile art. 969 NCC nu se va efectua.
6.
Aşa cum spuneam anterior, rolul acestei prevederi legale este de a nu
prejudicia copiii concepuţi ulterior deschiderii moştenirii de la care a fost
înlăturat nedemnul, sancţionându-i practic pentru două motive ce nu le sunt
imputabile: pe de o parte fapta autorului lor care a atras nedemnitatea şi pe
de altă parte faptul că nu erau concepuţi la momentul la care s-a deschis
moştenirea. Premisa este următoarea: dacă nu ar fi fost nedemn, acesta ar fi
cules moştenirea, iar ea s-ar fi cuvenit descendenţilor săi la deces şi, dacă
ar fi fost concepuţi la data deschiderii moştenirii de la care a fost înlăturat
nedemnul ar fi putut şi ei să vină la acea moştenire prin reprezentare.
7.
Partea de moştenire culeasă de către reprezentanţi ca efect al reprezentării
capătă, în măsura aplicării prevederilor art. 969 NCC şi numai din acest punct
de vedere, caracterul unei donaţii şi se va raporta întocmai ca şi aceasta.
8.
Raportul efectuat în temeiul prevederilor art. 969 NCC are caracter legal,
obligatoriu, nedemnul neavând posibilitatea să-i scutească de raport pe cei
care îl datorează. Astfel, acest tip de raport va interveni obligatoriu,
prin simplul fapt al existenţei ca şi moştenitori ai nedemnului a celor două categorii
de descendenţi. Acceptarea moştenirii de către respectivii descendenţi va
determina obligatoriu şi datorarea raportului. Renunţarea la raportul prevăzut
de art. 969 NCC nu se va putea face de către descendentul care a acceptat
moştenirea nedemnului, separat sau independent de această acceptare. Afirmăm
aşadar că raportul prevăzut de art. 969 nu poate face obiect al renunţării ca
şi raportul donaţiilor, în temeiul prevederilor art. 1152 alin. (2) NCC.
9.
Raportul datorat ca efect special al reprezentării se va efectua numai în
limita activului net al moştenirii pe care reprezentantul a cules-o prin
reprezentare. Astfel, prin aplicarea prevederilor ultimei teze a art. 969
NCC, vom calcula valoarea raportului numai în limită şi numai dacă valoarea activului
moştenit depăşeşte valoarea pasivului suportat de către reprezentant ca urmare
a reprezentării.
10.
Dreptul de a cere raportul îl vor avea atât descendenţii nedemnului concepuţi
după deschiderea moştenirii de la care a fost înlăturat nedemnul, pe cale
principală, cât şi creditorii lor, prin acţiunea oblică.
11.
Ca şi în cazul raportului de drept comun, raportul special prevăzut de art. 969
NCC se va face prin echivalent, putând fi făcut în natură numai dacă la
data cererii de raport descendentul obligat era încă proprietarul bunului şi nu
l-a grevat cu o sarcină reală sau nu l-a dat în locaţiune pe o perioadă mai
mare de trei ani, aplicându-se astfel prevederile art. 1151 alin. (2) NCC.
12.
Vor fi, de asemenea, aplicabile formele de realizare a raportului prevăzute de
art. 1151 alin. (3)-(6) NCC, acesta putându-se realiza prin preluare, prin
imputaţie sau în bani. Evaluarea bunurilor supuse raportului se va face
ţinându-se cont de prevederile art. 1153 NCC.
Pentru
o mai bună înţelegere a prevederilor art. 969, vom discuta următorul exemplu:
defunctul A are 2 descendenţi, B şi C, dintre care B este nedemn de a-l moşteni
pe A, iar la moştenirea acestuia vin, prin reprezentare, copiii lui B,
respectiv b1 şi b2. În urma împărţirii moştenirii, nepoţii lui A culeg bunuri
în valoare de 100.000 lei şi suportă un pasiv succesoral în valoare de 20.000
lei. Ulterior deschiderii moştenirii lui A, fiul acestuia, B, nedemnul care a
fost reprezentat la moştenirea lui A de către copiii săi b1 şi b2, mai are încă
doi copii, b3 şi b4. În momentul în care
se deschide moştenirea lui B, vor veni la succesiune cei patru copii ai săi,
b1, b2, b3 şi b4. În această situaţie, făcând aplicarea prevederilor art. 969
NCC, cei doi copii care au cules moştenirea lui A prin reprezentarea tatălui
lor nedemn, B, vor fi obligaţi să raporteze la masa succesorală a lui B
diferenţa dintre activul şi pasivul moştenirii pe care au cules-o de la
defunctul A, respectiv 80.000 lei. Această valoare se va împărţi între cei
patru descendenţi ai lui B, ca şi cum toţi cei patru ar fi avut capacitate
succesorală pentru a-l moşteni pe defunctul A prin reprezentare.
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu