Faceți căutări pe acest blog

luni, 5 martie 2012

LOCUINTA FAMILIEI - partea I



Este o institutie  introdusa in  legislatia romaneasca odata cu intrarea in vigoare a noului cod civil . Sediul materiei este dat de art. 321 si urm NCC.
Rolul prevederilor referitoare la locuinta familiei este unul de protectie a intereselor  sotilor si copiilor acestora, indiferent ca sunt proveniti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati .
Deopotriva insa, pentru considerentele  pe care le vom expune in continuare,  institutia locuintei familiei  reprezinta o limitare a  exercitarii prerogativelor dreptului de proprietate,  functionand ca si o sarcina care greveaza imobilul. 

NOTIUNE
Locuinta familiei  este definita ca  fiind "locuinta comuna a sotilor sau, in lipsa, locuinta sotului la care se afla copiii". Astfel cum observam in mai multe texte ale noului cod civil  ( de exemplu, art 375 NCC referitor la divortul prin acordul sotilor), legea nu vorbeste obligatoriu de "domiciliu"  si nu foloseste nici notiunea de "resedinta",  legiuitorul preferand sa  utilizeze  termenul mult mai general de "locuinta".  Acest lucru este generator de consecinte juridice, dupa cum vom analiza mai jos.
Conform art 87 NCC,  domiciliul persoanei este  acolo unde aceasta isi are "locuinta principala", iar in conformitate cu prevederile  art 88 NCC , resedinta  unei persoane este acolo unde ea isi are  "locuinta secundara". Observam ca ambele texte legale folosesc ca si baza a definitiei termenul de "locuinta", diferenta constand in caracterul  principal ori secundar al acesteia.  Asa cum se precizeaza in art 86 NCC, o persoana nu poate avea decat un singur domiciliu si o singura resedinta, chiar daca  "detine mai multe locuinte". Intelegem practic faptul ca notiunea de "locuinta", in acceptiunea legiutorului, reprezinta genul proxim, ingloband  in sine  celelalte doua notiuni, atat pe cea de domiciliu cat si pe cea de resedinta .Ce va insemna asta in raport de institutia pe care o analizam?  In principiu,  va determina  posibilitatea de alegere a sotilor , atunci cand  locuinta familiei este stabilita prin acordul lor, fara a implica nevoia de dovedire a  domiciliului sau a resedintei  stabilite in respectivul imobil. Formalitatile de stabilire a domiciliului ori a resedintei, declararea acestora la organele competente si inscrierea lor in actele de identitate ale persoanei vor putea fi efectuate si ulterior inscrierii in cartea funciara a  locuintei familiei. In cazul in care, insa,  notarea in cartea funciara  se face numai la cererea unuia dintre soti atunci este obligatoriu ca acesta sa dovedeasca  faptul ca imobilul indeplineste conditiile pentru a fi considerat ca si locuinta a familiei. Practic , se va  solicita  acestuia sa ateste faptul ca atat el cat si celalalt sot au  domiciliul ori resedinta  la acea adresa  sau, daca nu se incadreaza in aceasta dispozitie legala, sa ateste faptul ca in respectivul imobil au domiciliul ori resedinta  unul dintre soti impreuna cu copiii.  Datorita terminologiei folosite de lege, asa cum am mai spus, nu este obligatoriu sa fie vorba de  domiciliul in imobilul respectiv, putandu-se accepta ca baza a cererii de inscriere in cartea funciara si  dovedirea existentei resedintei  in acel imobil . 

Intelesul  si aplicarea notiunii de "copii"  in materia locuintei familiei
Cu privire la copiii, desi legea nu distinge acest lucru, credem ca este vorba numai de copiii minori sau, extinzand  aria acestora in temeiul prevederilor art. 499 NCC,  de cei aflati in intretinerea parintilor pana la finalizarea studiilor dar nu mai tarziu de implinirea varstei de 26 de ani .  Dovada existentei domiciliului copiilor se va face pornind de la prevederile art. 92 NCC care stabileste faptul ca domiciliul minorului este  "la parintii sai sau la acela dintre parinti  la care el locuieste in mod statornic", prin urmare  solicitantul putand aduce in sprijinul cererii sale numai dovada propriului domiciliu, daca  in speta  exista copiii minori care nu au implinit varsta de 14 ani. Existenta domiciliului ori a resedintei  copiilor care au implinit 14 ani in imobilul care se cere  a fi inscris drept locuinta a familiei se va putea face folosind actele de identitate ale acestora. Adiacent, daca situatia o impune, se va putea cere solicintantului sa dovedesca faptul ca locuinta respectiva  este cea in care stau copiii. Acest lucru se va putea dovedi  atat cu actele de identitate ale acestora cat si cu hotararea judecatoreasca de incredintare a   minorilor sau conventia sotilor, dupa caz. 

OBIECTUL LOCUINTEI FAMILIEI
Care sunt  imobilele ce pot fi afectate statutului de locuinta a familiei ?  Raspunsul este clar : imobilele proprietatea sotilor ( indiferent  daca este vorba de o coproprietate pe cote parti ori de o coproprietate in devalmasie) si imobilele proprietatea unuia dintre soti. Aceasta inseamna ca nu va putea fi notata in cartea funciara mentiunea de locuinta a familiei  asupra unui imobil care  este proprietatea altcuiva, chiar daca sotii, singuri sau impreuna cu copiii lor, locuiesc in acel loc, indiferent de natura juridica a drepturilor locative pe care le au .  Temeiul inscrierii in cartea funciara  va fi deci dreptul de proprietate  al sotilor sau al unuia dintre ei .  Prin urmare, nu se va putea inscrie drept locuinta a familiei acel imobil in care sotii locuiesc cu chirie, in temeiul unui drept de uzufruct, abitatie, comodat, etc.  Nu se va putea inscrie drept locuinta a familiei nici acel imobil apartinand parintilor unuia dintre soti,  chiar daca  ei locuiesc si gospodaresc impreuna.  Spunem aceasta intrucat, odata cu incheierea unei casatorii, chiar in timpul minoritatii, persoana  dobandeste capacitate deplina de exercitiu, prevederile art 92 NCC nemaifiind aplicabile.  Odata cu dobandirea capacitatii depline de exercitiu, obligatia parintelui de a stabili domiciliul copilului  in acelasi loc in care se afla si domiciliul sau inceteaza.  Chiar si in ipoteza in care subzista obligatia de intretinere pe care parintele trebuie sa o acorde copilului aflat in continuarea studiilor pana la varsta de 26 de ani a acestuia , obligatia de asigurare a unei locuinte comune intre parinte si copil nu are nici un temei legal . Asadar, nu va putea exista nici un motiv pentru care sa fie inscrisa ca si locuinta a familiei  acel imobil care nu apartine sotilor, chiar daca ei locuiesc acolo  si chiar daca exista acordul proprietarilor pentru aceasta.  Subliniem,  locuinta familiei nu poate avea ca obiect un imobil care nu este proprietatea sotilor sau a unuia dintre ei, nici in ipoteza in care adevaratul proprietar si-ar da acordul la o asemenea notare.  Daca in practica ar  aparea asemenea  situatii, in care  sotii doresc  sa existe o notare in cartea funciara a faptului ca locuiesc intr-un anumit imobil, atunci vor exista deschise alte posibilitati, cum ar fi incheierea unui contract de inchiriere  si notarea lui in cartea funciara. Drepturile si obligatiile specifice locuintei de familie, altele decat cele referitoare la notarea in cartea funciara,  vor functiona in temeiul prevederilor art 323 NCC.
Statutul de "locuinta a familiei "  poate fi acordat unui singur imobil sau mai multor imobile pe care sotii le detin in proprietate  si in care locuiesc in mod  curent ? Legea foloseste termenul la singular, dar credem ca acest aspect tine doar de tehnica legislativa.  Nimic nu opreste ca sotii, de comun acord,  sa aplice  regimul juridic al locuintei familiei mai multor imobile, daca sunt intrunite conditiile legale  ( de exemplu, daca sotii au mai multe locuinte, pe care le ocupa simultan sau succesiv, sa spunem o locuinta intr-un centru urban si o locuinta de vacanta ). Deasemenea , credem ca si  o cerere adresata instantei de catre acela dintre soti   la care se afla copiii, avand ca obiect acordarea statutului de locuinta a familiei pentru doua imobile, dintre care unul reprezentand locuinta principala iar al doilea locuinta secundara, folosita  periodic ca si casa de vacanta, este admisibila. Argumentul unei asemenea admiteri sta in necesitatea de protectie atat a sotului cat mai ales a copiilor minori, iar  locuinta familiei, prin regimul sau juridic,  reprezinta o masura  cu caracter pregnant protectiv.  Chiar daca, in raport de celalt sot,  implementarea regimului de locuinta a familiei inseamna o restrangere a prerogativelor sale referitoare la dreptul de proprietate, nu numai in privinta imobilului ca atare ci si in privinta bunurilor mobile aflate in respectiva locuinta,  credem ca importanta intereselor protejate prin lege este evident ierarhizata, primordiale fiind interesele  familiei - materiale, morale, spirituale sau de alta natura -  interesul material personal fiind subordonat acestora. Sigur ca se va putea discuta asupra cererilor abuzive, intrucat niciun drept  "nu poate fi exercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe altul", astfel cum prevede art. 15 NCC, dupa cum se va analiza cererea si in raport de  nevoile  specifice, existente la un moment dat  in sarcina unei persoane. Spunem aceasta intrucat, asa cum nu se va putea  admite  incalcarea intereselor copiilor care sunt in mod evident protejate prin instituirea locuintei familiei, tot sa nu se va putea admite incalcarea intereselor unuia dintre sotii coproprietari sau proprietari exclusivi prin  instituirea mai multor locuinte ale familiei De exemplu,  chiar daca a fost deja acceptata notarea in cartea funciara a statutului de locuinta a familiei asupra mai multor imobile, nimic nu va putea opri instanta, in cazul in care i se va cere, sa  scoata de sub acest regim unul dintre imobile daca nevoile sotului proprietar o impun  ( de exemplu, este nevoie de instrainarea respectivului imobil pentru acoperirea necesitatilor de trai ale familiei, a celor apropriati, etc ). 
Locuinta familiei este o institutie care comporta multe discutii  si o analzia ampla, chiar daca este reglementata de doar 3 articole ale codului civil . Prin urmare, vom continua aceasta analiza in  alte materiale, pe care le vom publica ulterior. 

DANIELA NEGRILA
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu