Faceți căutări pe acest blog

luni, 19 martie 2012

LOGODNA


Multi oameni m-au intrebat ce aduce nou logodna, ca si institutie  juridica pana acum necunoscuta  legislatiei civle romane.
Le voi raspunde in cele ce urmeaza.
De la inceput voi preciza  ca , fata de asteptari si fata de  legendele care circula,  reglementarea juridica a logodnei  este mult mai simpla.  Iar acest lucru este firesc intrucat, ca  si realitate sociala, logodna se supune in special regulilor moralei, neavand  alte sanctiuni decat cele specifice acesteia.  Norma juridica  are  rolul de a reglementa si sanctiona aspectele materiale  si consecintele patrimoniale pe care le-a produs  un astfel de eveniment, iar nu de a supune  si inregimenta  elementele subiective , personale, motivationale pe care el le implica. 
           Notiune:
Ca si definitie, logodna este promisiunea reciproca  dintre un barbat si o femeie de a incheia o casatorie . Pentru realizarea acestei definitii am avut in vedere textele art.  266 alin. 1 si alin. 5 din noul cod civil. Spunem acest lucru nu intamplator, ci pentru a sublinia faptul ca logodna nu se poate incheia decat intre doua persoane ( in nici un caz mai multe ) si este obligatoriu  ca acestea sa fie  de sex diferit, tot asa cum  casatoria nu se poate incheia decat intre "un barbat si o femeie" ( conform art 259 alin 1 NCC ).
Fiind indisolubil legata de casatorie,  logodna este reglmentata juridic  in noul cod civil in  titlul II referitor la casatorie. Niciuna dintre ele, insa, nu este conditionata de incheierea celeilalte, intrucat art 266 alin 4 NCC spune ca “ incheierea casatoriei nu este conditionata de incheierea logodnei”, iar din analiza art 267 alin 1 NCC  distingem  ca nici existenta logodnei nu obliga la incheierea ulterioara a unei casatorii.  
Dincolo de rezonanta ei sociala, logodna poate fi privita, din punct de vedere juridic, ca si un contract, mai precis ca un  "precontract  de casatorie" - sigur, avand fata de aceasta perspectiva aceleasi rezerve pe care le putem semnala atunci cand incercam sa tratam si casatoria ca pe un contract. Similitudinea o facem, insa, in scop pur teoretic si de analiza, permitandu-ne-o mai ales datorita faptului ca, din punctul nostru de vedere, tratam  cu precadere aspectele juridice si patrimoniale ale logodnei, iar nu pe cele morale, psihologice, subiective ale acesteia.  
Conditii pentru incheierea logodnei
         Formal vorbind, regula principala  este cea a consensualismului intrucat art. 266 alin 3 NCC prevede ca “incheierea logodnei  nu este supusa niciunei formalitati “. Prin urmare, simplul acord de vointa al partilor va fi suficient, oficierea  unui ritual religios sau de alta natura avand in principal un rol  moral si social. Dealtfel, legea spune ca logodna  “poate fi dovedita cu orice mijloc de proba”, ceea ce inseamna ca   nici  ad probationem si cu atat mai putin  ad validitatem   incheierea logodnei nu este supusa niciunei formalitati.  Oficializarea logodnei prin  practicarea unui ritual religios sau prin incheierea unui contract  in fata notarului public  vor reprezenta un catalizator spre respectarea  conditiilor de fond necesare incheierii logodnei si, in aceeasi masura, vor constitui o garantie a acestei respectari. 
Pe fond, logodna va trebui  sa se supuna conditiilor necesare incheierii casatoriei. Art. 266 alin 1  face trimitere la prevederile art 271-274, 275 si 276 NCC, exceptand din conditiile care trebuie indeplinite in mod obligatoriu la incheierea sa  existenta avizului medical si  autorizarea  instantei de tutela.  Nerespectarea  acestor conditii  duce, in cazul  casatoriei, la  nulitatea absoluta sau relativa a acesteia. In materia logodnei sanctiunea este una specifica, neputandu-se vorbi de o veritabila actiune in  constatarea sau declararea nulitatii logodnei, ci numai de "ruperea logodnei".  Bineinteles ca , asa cum vom discuta  la finalul articolului de fata,  oricare dintre motivele de rupere a logodnei vor putea constitui  temei al cererilor de despagubiri facute in baza art 269 NCC precum si de restituire a darurilor  primite , conform art 268 NCC.  
Parghiile  juridice de verificare a indeplinirii conditiilor de fond la incheierea logodnei sunt putine si putem vorbi despre ele numai in cazul in care se cere "oficializarea" logodnei fie printr-un ritual religios fie prin incheierea unui act notarial .
Asadar, consimtamantul la incheierea logodnei trebuie sa fie dat personal de catre ambele parti, urmand sa includem logodna in categoria actelor la incheierea carora nu este permisa reprezentarea. Consimtamantul trebuie sa fie liber si neviciat, existenta erorii, a dolului  sau a violentei determinand nulitatea sau posibilitatea de anulare a logodnei.
La incheierea logodnei trebuie sa se respecte conditia ca cei doi logodnici sa fi implinit varsta matrimoniala, respectiv 18 ani. Exceptional,  logodna, ca si casatoria, se poate incheia chiar incepand cu varsta de 16 ani,  cu acodul parintilor/tutorelui  dar fara  a fi obligatorie prezentarea unui aviz medical si nici obtinerea incuviintarii instantei de tutela.
In privinta respectarii conditiei impuse de art 273 NCC  care se refera la bigamie, opiniile pot fi diferite. Astfel, se poate considera posibila incheierea unei logodne intre doua persoane dintre care una este casatorita, sub rezerva desfacerii mariajului existent inaintea contractarii urmatoarei casatorii. Daca interpretam logodna ca pe o simpla promisiune de a incheia o casatorie, faptul ca unul dintre logodnici este deja casatorit si  intentioneaza sa divorteze  ar trebui sa nu fie considerat un impediment la incheierea logodnei. Existenta bigamiei este cu certitudine o piedica  la incheierea casatoriei, acela fiind momentul la care  trebuie sa ne raportam atunci cand  analizam  daca bigamia exista sau nu. Sanctiunea  in cazul in care starea  civila de casatorit persista si la momentul la care se doreste incheierea unei noi casatorii va fi imposibilitatea incheierii acesteia si, daca ea totusi se incheie, va fi nulitatea casatoriei astfel contractate. Aspectul moral  si social al logodnei  se vor aseza, insa, ca un impediment major in calea incheierii unei asemenea logodne, neexistand posibilitatea  juridica de a contracara  argumentele  venind din aceasta sfera.  Oricum, indiferent de solutia pe care o vom considera valabila, din punct de vedere juridic nu exista  posibilitatea de a cenzura aceasta  situatie,  incheierea sau nu a logodnei stand  in  mainile celor doi logodnici. Numai ei vor fi in masura sa aprecieze daca  starea civila de casatorit a unuia dintre ei este de natura sa impiedice incheierea logodnei. Este adevarat ca  in practica  se poate intampla ca  existenta unei alte casatorii sa fie ascunsa celuilalt logodnic, caz in care acesta din urma are posibilitatea  ca, la aflarea adevarului, sa-l  sanctioneze  sau nu pe logodnicul mincinos in modalitatea proprie logodnei, respectiv prin ruperea acesteia, iar  motivatia  ruperii logodnei poate sa constituie  temei pentru cererea de despagubiri in conditiile art 269 alin 2 NCC.
Nici logodna intre rudele in linie dreapta, indiferent de grad, precum si in linie colaterala  pana la gradul patru inclusiv nu sunt permise, asa cum nu sunt permise nici  casatoriile de acest tip . In mod exceptional, ca si in cazul casatoriei, logodna  este posibila  intre rudele in linie colaterala de gradul al patrulea. Avizul medical  si autorizarea instantei de tutela,  conditii obligatorii la incheierea casatoriei,   nu vor fi necesare la incheierea logodnei intrucat legea le excepteaza expres prin art 266  alin. 2 NCC.
Interzisa este casatoria intre tutore si persoana minora aflata sub tutela sa, prin urmare si o asemenea  logodna  nu va fi cu putinta  dat fiind ca  persoana  chemata sa-si dea acordul la incheierea logodnei  unui minor este tocmai tutorele sau, ori nu se  poate imagina, nu numai  din punct de vedere juridic ci si din punct de vedere moral  incheierea unei asemenea logodne . 
           Sanctiunea neindeplinirii conditiilor pentru incheierea logodnei
Asa cum afirmam, sanctiunea  neindeplinirii conditiilor de fond ale incheierii logodnei vor atrage o sanctiune specifica : ruperea logodnei. Aceasta intervine si poate fi facuta oricand de catre cel care a fost prejudiciat, respectiv de catre cel care a fost de buna credinta si nu a avut cunostinta de  nerespectarea  conditiilor necesare la incheierea logodnei.  In ciuda  principiului  ca nimeni nu-si poate invoca propria culpa, consider ca si cel care  a cunoscut faptul ca nu este respectata una dintre conditiile de fond ale incheierii logodnei poate, in masura in care el insusi a fost de buna credinta si a considerat ca pana la momentul incheierii casatoriei  se vor acoperi neregulile si se vor indeplini toate cerintele legale necesare , sa solicite sau sa determine ruperea logodnei.  Reaua lui credinta, actiunile ori inactiunule sale vor determina, insa,  aplicarea prevederilor art 269 alin 2 NCC, putandu-i-se atrage raspunderea  pentru prejudiciile cauzate de ruperea logodnei. Neindeplinirea conditiilor de fond la incheierea logodnei va putea fi sanctionata si de catre organele abilitate sa incheie casatoria,  aceasta neputand fi oficiata in lipsa indeplinirii conditiilor sale de fond . Ofiterul de stare civila, in temeiul prevederilor art 286 NCC are obligatia de a refuza celebrarea casatoriei in masura in care , in urma verificarilor efectuate, constata ca nu sunt indeplinuite conditiile legale. Faptul ca cele doua persoane care doresc sa se casatoreasca sunt logodite nu este de natura sa oblige in nici un fel pe ofiterul de stare civila sa celebreze casatoria. In aceasta situatie, daca aceste conditii erau incalcate si in momentul incheierii logodnei, aceasta va fi lipsita de finalitatea ei proprie. Ruperea logodnei nu va fi atributul organelor statului, chiar daca ele sunt cele care constata, implicit, nerespectarea conditiilor esentiale ale casatoriei, ele nefiind parte nici in contractul de logodna  nici in vreo alta formalitate indeplinita pentru  oficializarea acesteia  si neavand nici un atribut legal nici cu privire la incheierea logodnei si nici cu privire la desfacerea ei.  Similar incheierii sale, logodna va putea fi rupta prin acordul  celor doua parti. Este admisa  si  decizia unilaterala a uneia dintre ele, impusa celeilalte  si imposibil de a fi  contracarata de aceasta, intrucat art  267 alin 1 NCC prevede ca "logodnicul care rupe logodna nu poate fi  constrans sa incheie casatoria" .  Despre ruperea logodnei vom vorbi intr-un capitol special destinat acestui subiect. 
           Incheierea logodnei
Exista posibilitatea incheierii logodnei in mai multe forme .  O  modalitate este cea simpla,  lipsita de formalism   sau insotita de formalitati  de natura morala, spirituala, subiectiva, la libera apreciere si dorinta a partilor .  Exista si modalitatea  oficierii unei slujbe religioase de logodna, caz in care singurele rigori aplicabile vor fi cele de natura   dogmatica , fara  potential juridic. Asa insa, cum oficierea  ritualului cununiei nu poate fi facut fara  dovada existentei  unei casatorii  valabil incheiate, preotul  fiind obligat  sa ceara sotilor sa-i  prezinte certificatul de casatorie emis de serviciul de stare civila competent ( conform prevederilor art 259 alin 3 NCC ), tot asa consideram ca este necesar ca acesta sa se asigure, in masura in care este posibil,  ca cei doi logodnici indeplinesc conditiile de fond pentru incheierea logodnei. In plus fata de aceste modalitati de incheiere a logodnei, care erau permise si existau si anterior intrarii in vigoare a noului cod civil, acum exista si posibilitatea incheierii logodnei sub forma unui act scris, fie sub semnatura privata  fie ca si act notarial .  Aceasta modalitate poate fi folosita atat in mod singular, ca si varianta unica de incheiere a logodnei, cat si ca varianta care dubleaza oricare dintre celelalte modalitati de incheiere a logodnei, putand deci coexista cu acestea.  Prin urmare, vom recunoaste ca posibila incheierea logodnei atat in forma ei religioasa  cat si in forma ei juridica, civila, fiecare din cele doua variante raspunzand  nevoilor care au determinat adoptarea lor:  varianta religioasa va  acoperi considerentele de ordin  religios si spiritual  iar varianta civila va acoperi nevoile materiale si juridice .  
Forma juridica pe care o va imbraca acest act este cea a contractului care, dupa cum am mai afirmat,  este de fapt un precontract de casatorie. El trebuie sa fie incheiat obligatoriu in prezenta ambilor logodnici  si, pentru ca logodna este un act personal intocmai ca si casatoria, nu se va admite reprezentarea. In schimb, daca unul dintre logodnici  este minor, el va putea fi asistat la incheierea actului de catre parinti , tutore sau reprezentantul legal, acestia fiind obligati sa-si exprime acordul  la incheierea logodnei.  Intrucat legea excepteaza  dintre conditiile mecesare incheierii logodnei existenta  autorizarii instantei de tutela, aceasta incuviintare nu va fi obligatorie  , putandu-se  incheia contractul de logodna  in lipsa ei.
Asa cum spuneam, contractul care oficializeaza si face publica logodna se poate incheia atat in forma unui inscris sub semnatura privata cat si in forma unui act notarial, supus fie formei autentice fie altor  forme prevazute de lege. Ca si recomandare, cred ca este de preferat  ca, atunci cand partile doresc  sa incehie un contract de logodna, acesta sa fie incheiat in fata notarului public, din mai multe motive.  Cu privire la indeplinirea conditiilor de fond la incheierea logodnei, consider ca notarul public  este agentul cel mai in masura sa verifice indeplinirea conditiilor de fond ale incheierii logodnei, atat datorita faptului ca prin natura functiei sale el este un garant al respectarii legii cat si datorita  competentelor si mijloacelor pe care le are. In plus,  notarul public  poate acorda consultatiile juridice necesare si poate explica partilor implicate care sunt modalitatile  prin care legea poate si trebuie sa fie respectata.  Ca si costuri, un asemenea contract  nu presupune cheltuieli importante,  nefiind de achitat decat onorariul notarial care, la acest moment, este lasat la libera apreciere a notarului public .
Cuprinsul contractului de logodna  este lasat la aprecierea partilor, sub singura rezerva ca el nu poate cuprinde clauze  imorale, ilegale  sau abuzive, nu poate fi contrar bunei credinte si ordinii de drept. In materia  logodnei exista o singura clauza  expres interzisa de lege, respectiv de art. 267 alin 2  NCC, interdictia situand respectiva cluza in randul clauzelor nescrise. Este vorba de interzicerea existentei in contractul de logodna a clauzei prin care se interzice uneia dintre parti sau ambilor logodnici sa rupa logodna.  Analizand insa textele legale in materia casatoriei  si corelandu-le cu institutia logodnei  vom afirma ca sunt interzise in contractul de logodna toate acele clauze care  contravin  principiilor  fundamentale ale casatoriei, ca de exemplu : prevederea ca viitorii soti  nu sunt egali in casatoria ce se va incheia, ca scopul casatoriei este altul decat cel de a intemeia o familie, inscrierea anumitor avantaje sau stimuli materiali ca si conditii ale incheierii logodnei si ulterior a casatoriei,  inegalitatea  copiilor rezultati din afara casatoriei fata de copiii rezultati din casatorie,  subordonarea interesului copiilor altor  principii/cauze/situatii, lipsa obligatiei de a se comunica starea de sanatate a viitorilor soti,  asa-zise  scutiri de  la respectarea conditiilor  de fond  ale casatoriei,  agravarea sanctiunilor  prevazute in cazul nulitatii/anularii casatoriei,  clauze care incalca  normele  generale si obligatorii oricarui regim matrimonial, etc. Lista acestor interdictii ramane deschisa, enumerarea facuta de noi avand  doar caracter  exemplificativ.  Daca analizam care ar putea fi cuprinsul contractului de logodna,  aceasta analiza se poate face  cu mult succes prin  evitarea  clauzelor interzise . Apreciem , asadar, ca un contract de logodna poate sa cuprinda :  elemente  cu privire la data si locul incheierii  casatoriei,  amanuntele privind  casatoria civila si  cununia religioasa,  suportarea cheltuielilor necesare organizarii acestora , raspunderea pentru ruperea logodnei, prefigurarea clauzelor standard ale regimului matrimonial,  caluze cu privire la darurile  primite de logodnici in considerarea logodnei, clauze cu privire la modul de restituire a darurilor  si la felul obligatiei de restituire, clauze  cu privire la  situatia donatiilor primite de viitorii soti in vederea incheierii casatoriei, modalitatile de restituire a acestora, etc. Lista clauzelor care pot fi cuprinse in contractul de logodna  este deschisa  si lasata la aprecierea partilor, sub rezervele pe care le-am aratat. Facem  o apreciere, insa, de natura practica, in sensul ca un contract de logodna  va avea in special clauze de ordin material, patrimonial, obiectul sau  fiind mai putin  afectat clauzelor si elementelor subiective, afective ale logodnei.  Asa cum  libere sunt la stabilirea lor,  partile raman libere a  modifica prevederile contractului de logodna, actul incheiat nefiind obligatoriu supus aceleiasi forme in care a fost incheiat cel initial .  Este deasemenea posibil ca, in paralel cu incheierea contractului de logodna, viitorii soti sa incheie o conventie matrimoniala.  Aceasta este supusa obligatoriu formei autentice notariale,  efectele sale producandu-se numai din momentul in care s-a incheiat casatoria. 
           Ruperea logodnei
Ruperea logodnei nu este supusa nici ea vreunei formalitati, nici chiar atunci cand  incheierea logodnei  a fost oficializata  prin indeplinirea unor anumite forme, fie de natura civila fie de natura religioasa.  Art. 267  alin 3 prevede ca "ruperea logodnei nu este supusa niciunei formalitati si poate fi  dovedita  cu orice mijloc de proba " .  Prin urmare,  ruperea logodnei  poate imbraca atat forma unei conventii bilaterale  cat si pe cea  a unei decizii unilaterale. Nimeni, nici o persoana si nici o institutie nu pot cenzura  ruperea logodnei facuta unilateral de catre una dintre parti  intrucat, conform art 267 alin 1 NCC "logodnicul care rupe  logodna nu poate fi constrans  sa incheie casatoria " .  Modurile in care este posibila ruperea logodnei  sunt variate.  Este posibil sa existe  acordul de  vointa al partilor sau   decizia unilatera  a unuia dintre logodnici,  care pot fi comunicate sau nu  altor persoane. Pot fi facute deasemenea publice sau nu, dupa cum apreciaza  partile . Este posibila si incheierea unui inscris care sa constate ruperea logodnei, indiferent daca  oficializarea acesteia s-a facut sau nu  printr-o asemenea metoda.   Ruperea logodnei va trebui, insa, obligatoriu comunicata celuilalt logodnic, fara  ca legea sa prevada expres modalitatea de comunicare. Pentru apararea intereselor materiale si pentru  a lasa deschisa calea apararii in caz de antrenare a raspunderii pentru ruperea logodnei, este indicat ca  aceasta comunicare sa fie facuta in forma scrisa, comunicata cu dovada de comunicare si motivata cu privire la motivele  de rupere a logodnei .
Legea socoteste rupere a logodnei  si situatia in care unul dintre legodnici moare inainte de incheierea casatoriei. Aceasta situatie  nu va mai fi privita ca o sanctiune sau ca o posibilitate de atragere a culpei logodnicului ramas in viata, afara daca nu cumva el este acela care a pricinuit decesul celuilalt logodnic. In aceasta situatie, bineinteles, se va vorbi nu numai de o raspundere civila ci si de una penala, daca va fi cazul.
Momentul in care poate aparea ruperea logodnei  esta lasat deasemenea la aprecierea partilor, putand sa apara oricand inainte de incheierea casatoriei. Dupa oficierea acesteia - respectiv dupa exprimarea acordului la casatorie in fata ofiterului de stare civila -  ruperea logodnei nu mai este posibila intrucat s-a  ajuns la finalitatea logodnei, respectiv la incheierea casatoriei.
Ruperea logodnei poate fi motivata sau nu, dupa cum apreciaza partile, cu mentiunea ca de existenta motivelor poate opera sau nu  raspunderea pentru ruperea logodnei .  
Codul civil prevede expres faptul ca "logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrans sa incheie casatoria ".   El va putea sa accepte insa benevol incheierea casatoriei, chiar daca anterior a rupt logodna, nimeni neputand sa-i cenzureze vointa.  
           Efectele ruperii logodnei
Ruperea logodnei atrage dupa sine doua consecinte : restituirea darurilor si raspunderea, daca este cazul, pentru ruperea logodnei .
Conform art 268 NCC, in cazul in care logodnicii au primit anumite daruri, de la terte persoane,  in considerarea logodnei, pe durata acesteia sau in vederea casatoriei,  atunci ei sunt obligati sa le restituie, in natura, proprietarilor lor. In masura in care restituirea in natura nu mai este posibila, logodnicii vor fi obligati la  plata  contravalorii bunurilor, in masura imbogatirii.  Exceptia de la obligatia de restituire nu va  mai exista in cazul in care ruperea logodnei a operat prin decesul unuia dintre logodnici .
Obligatia de restituire este una solidara, in masura in care darurile au fost facute ambilor logodnici  sau in masura in care partile au prevazut expres acest lucru, fiind obligati sa facem in aceasta materie aplicabilitatea prevederilor art. 1443 si urm. din codul civil . In lipsa unei asemenea stipulatii, obligatia de restituire apartine  celui care a primit darul sau aceluia dintre logodnici in posesia caruia se afla bunul .
Tot in materia restituiri darurilor de catre fostii logodnici vom analiza si situatia  donatiilor primite de viitori soti sau de unul dintre ei sub conditia incheierii casatoriei. Conform prevederilor art 1030 NCC asemenea donatii devin caduce in masura in care casatoria nu s-a incheiat, deci in masura in care logodna nu si-a atins finalitatea. Contractele de donatie astfel incheiate sunt  afectate de conditia incheierii casatoriei, vazuta ca si eveniment  viitor si nesigur, a carui producere va determina  confirmarea actului, cu efect retroactiv, dar  in lipsa careia  actul se va desfiinta  deasemenea cu efect retroactiv. In cazul in care obiectul unei asemenea donatii este un bun imobil, contractul de donatie se va inscrie provizoriu in cartea funciara, iar inscrierea definitiva va fi justificata cu certificatul de casatorie, dupa momentul incheierii acesteia.
In materia darurilor primite de catre logodnici va putea opera remiterea de datorie, facuta in  forma unui contract prin care proprietarul bunurilor oferite in dar poate renunta la restituirea acestora. In cazul donatiei,  remiterea de datorie  va opera in forma unei renuntari la conditia impusa. Ca rezultat al unui asemenea act, darurile vor deveni proprietatea logodnicilor sau a acelui dintre ei care a primit darul si pe care proprietarul hotaraste sa-l gratifice. Daca darurile/donatiile  au fost facute ambilor logodnici, cel care le-a oferit poate opta pentru ramanerea in proprietate numai a unuia dintre ei, efectuand o remitere de datorie numai catre persoana acestuia. In acest caz, celalalt logodnic ramane obligat la restituire, dar nu catre  cel care a facut darul ci catre celalalt logodnic . 
           Raspunderea pentru ruperea logodnei
Prevederile art 269 NCC  reglementeaza  raspunderea pentru ruperea logodnei. Aceasta intervine in  doua cazuri : atunci cand una dintre parti  rupe logodna in mod abuziv  si atunci cand una dintre parti il determina, in mod culpabil, pe celalalt sa rupa logodna .
In ambele cazuri trebuie discutat ce inseamna rupere "abuziva" a logodnei si, respectiv, ce inseamna sa determini "in mod culpabil" ruperea logodnei . Pentru ambele situatii, exemplele sunt multiple. Ruperea abuziva a logodnei inseamna ca nu exista nici un motiv pentru aceasta. Determinarea culpabila  a ruperii logodnei inseamna o comportare inadecvata din partea celuilalt logodnic, de natura sa-l determina pe  primul sa rupa logodna.  Acceptarea  ariei  motivationale  este  ampla, putand sa cuprinda atat elemente de natura subiectiva cat si de natura obiectiva.  De exemplu, simpla argumentatie afectiva este motiv suficient pentru ruperea logodnei, incapacitatea de comunicare a logodnicilor, lipsa unor  preocupari comune, opozitia unuia dintre parteneri le desfasurarea anumitor activitati ale celuilalt,  existenta unor relatii pe care partenerii nu si le pot accepta reciproc, pot fi deasemenea motive de rupere a logodnei, fara ca acest lucru sa poata fi imputat.
In orice situatie,  partea in culpa este obligata la despagubiri  pentru cheltuielile  care au fost facute  sau contractate in vederea incheierii casatoriei, dar numai in masura in care acestea au fost potrivite cu imprejurarile .  Legea nu distinge  care este partea indreptatita sa solicite asemenea despagubiri, prin urmare  vom include in categoria  persoanelor indrituite  nu numai pe celalalt logodnic ci si pe toti aceia care au participat  cu bani la cheltuielile necesare casatoriei precum si pe cei care au fost prejudiciati prin nerespectarea contractelor incheiate in vederea  celebrarii casatoriei ( de exemplu parintii logodnicilor, rudele, alte persoane fizice sau juridice).  Precizam , insa, ca toate aceste despagubiri pot fi solicitate numai in masura in care cheltuielile facute au fost potrivite cu imprejurarile, intelegand prin aceasta ca  acele cheltuieli  care depasesc aria normalului imprejurarii  in cauza nu vor putea fi solicitate si nici acordate, decat numai daca  cel obligat consimte benevol la aceasta .
Termenul de prescriptia a actiunii este de un an  din momentul ruperii logodnei. Acesta va fi socotit deasemenea  ca si termen de decadere din dreptul de a solicita despagubirile, intrucat legea nu  face nici o precizare cu privire la cu privire la marcarea unui alt moment de inceput al curgerii termenului de prescriptie .
In speranta ca  v-am  captat interesul si nu v-am plictisit cu datele  furnizate, 

                                                      LA BUNA VEDERE.





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu