Faceți căutări pe acest blog

joi, 5 aprilie 2012

MODIFICAREA REGIMULUI MATRIMONIAL


MODIFICAREA  CONVENTIONALA  A REGIMULUI MATRIMONIAL 

Introducere
Terminologia  noului cod civil, aceea de "modificare a regimului matrimonial ",  este folosita in doua sensuri : in primul rand  in intelesul de modificare a clauzelor regimului matrimonial, fara o schimbare efectiva a acestuia  si, in al doilea rand,  in sensul de inlocuire a regimului matrimonial existent cu un altul.
Art. 319 alin. 2 NCC  spune ca  "in timpul casatoriei regimul matrimonial poate fi modificat in conditiile legii", acesta fiind textul legal de baza care fundamenteaza ambele  posibilitati de modificare a regimului matrimonial .  Reglementarea  pe fond   este cea  data de art. 369 NCC.
Analizand prevederile legale, constatam ca acestea trateaza  orice modificare a regimului matrimonial  ca si pe o schimbare, ca pe o inlocuire a acestuia. Dispozitiile art. 320 NCC spun ca  in caz de  “ incetare sau schimbare regimul matrimonial  se lichideaza potrivit legii”. Intelegem de aici ca  prin termenul de “incetare”  legea  vizeaza de fapt posibilitatea inlocuirii regimului matrimonial cu un altul , iar prin termenul de  “schimbare”  vizeaza  posibilitatea  modificarii clauzelor aplicabile aceluiasi regim matrimonial .  Terminologic  vorbind, noul cod civil este oarecum deficitar  in privinta expresiilor folosite. Astfel, art. 369 NCC vorbeste despre inlocuirea regimului matrimonial cu un altul, intr-o exprimare clara. Tot acest articol  foloseste expresia “sa il modifice”, intelegand prin aceasta , cred eu,  modificari de clauze  cu pastrarea aceluiasi regim matrimonial. Art. 320 NCC vorbeste, asa cum am mai aratat, despre “incetare” si “schimbare”, termeni care aparent ar  crea concluzia ca este vorba numai de varianta inlocuirii regimului matrimonial cu un altul. De ce ar  folosi, insa,  legiutorul doi termeni aflati in raport de coordonare ( prin folosirea conjunctiei “sau”) pentru a individualiza aceeasi operatiune juridica? Probabil pentru ca, de fapt, a dorit sa exprime  situatii juridice distincte, care nu pot fi altele decat  cele doua alternative de modificare ale regimului matrimonial – pentru care s-a folosit termenul de “schimbare” -  si variantele de incetare ale regimului matrimonial – pentru care s-a folosit termenul de “incetare”.
Prin urmare, chiar daca  sotii  pastreaza acelasi regim matrimonial pe care l-au avut,  dar  vor  sa modifice anumite clauze ale acestuia, legea  trateaza si supune  respectivele modificari  acelorasi reguli ca si in cazul schimbarii, inlocuirii regimului matrimonial cu un altul.  Practic, chiar daca sotii doresc  sa ramana guvernati de acelasi regim  matrimonial  dar  intentioneaza  sa modifice anumite clauze,  sa adauge anumite reguli, sa elimine altele, procedural  vorbind, va fi necesara respectarea acelorasi reguli  si aplicarea acelorasi  formalitati  ca si in cazul  inlocuirii regimului matrimonial cu altul .
Personal mi se pare pe deplin justificata  pozitia adoptata de legiuitor. Regimul matrimonial este  un ansamblu de reguli aplicabile  sotilor, un tot unitar. Orice modificare a uneia dintre reguli inseamna de fapt o  schimbare a intregului regim matrimonial. Vad ca justificata  solutia legala  mai ales prin prisma momentului  social in care ne aflam si in care este necesat un anumit exercitiu in domeniul regimurilor matrimoniale.  Pentru viitor, insa, nu cred ca  ar fi nepotrivita alegerea unei varinate simplificate de lucru. Astfel,  se poate admite , in cazul in care se mentine regimul matrimonial  dar se modifica anumite clauze ale sale,  sa se incheie numai un act aditional la conventia matrimoniala, fara a se mai  incheia  in prealabil  si un act de lichidare  a regimului matrimonial. Exista foarte multe variante de modificare interna a regimului matrimonial fara ca prin acestea sa fie afectat continutul, fondul regimului matrimonial. Din acest motiv, avand in vedere exprimarea extrem de confuza a legii, consider ca sta in mana practicienilor  posibilitatea de a  formula practici juridice  accesibile partilor. Deci, posibilitatea incheierii a unor acte aditionale la conventia matrimoniala, deasemenea in forma autentica si supuse  acelorasi formalitati de publicitate, consider ca ar putea reprezenta o varianta optima care  ar  ajuta partile fara a contraveni legii si fara a prejudicia in vreun fel tertele persoane.
Putem concluziona ca, in timpul casatoriei,  sotii pot modifica regimul matrimonial care le este aplicabil  fie  prin  schimbarea unor elemente specifice  continutului  respectivului regim matrimonial  fie prin  schimbarea totala a regimului matrimonial si inlocuirea lui cu un altul .  Putem vorbi de  doua tipuri de modificare: o modificare interna, pe continut, a regimului matrimonial si o modificare constand in inlocuirea regimului matrimonial existent.

Conditiile  modificarii  conventionale a regimului matrimonial  

Doua sunt conditiile pe care legea, respectiv  art.  369 NCC, le cere pentru  ca o asemenea modificare sa fie posibila :
-          trecerea a cel putin un an de la incheierea casatoriei
-          respectarea conditiilor referitoare la conventiile matrimoniale
Asadar, odata implinit termenul de un an de la incheierea casatoriei, sotii pot  "ori de cate ori doresc"  sa modifice continutul acestuia.  Legea nu  cere ca intre  respectivele modificari sa mai curga un anumit termen si nici  nu impune o limitate a numarului de modificari survenite in cadrul regimului matrimonial.  Singura conditie adaugata  celei  privitoare la termenul de un an este  respectarea formalitatilor legale privind conventiile matrimoniale.  In concluzie,  dupa un an de la incheierea casatoriei, sotii pot  modifica regimul matrimonial care le este aplicabil  prin incheierea unei noi conventii matrimoniale in forma autentica - forma ceruta ad validitatem -  si cu efectuarea formalitatilor de publicitate prevazute de lege.
Pentru aceasta este necesar sa incheie un act de lichidare a regimului matrimonial, in forma autentica, in fata notarului public, acesta urmand a efectua si formalitatile de publicitate aferente. Urmatorul pas este incheierea unei  noi conventii matrimoniale, deasemenea in forma autentica  si,  bineinteles,  supusa formalitatilor de publicitate.  Este indicat ca ambele acte sa fie realizate in acelasi timp, primul act incheiat fiind cel de lichidare iar al  doilea fiind conventia matrimoniala  intrucat, procedandu-se in alt mod, pe perioada de timp scursa  intre  actul de lichidare si conventia matrimoniala se va aplica regimul matrimonial legal care va trebui eventual inlocuit printr-un nou act de lichidare.
In conformitate cu prevederile art 334 NCC, dupa autentificarea conventiei matrimoniale  notarul public are obligatia de a expedia un exemplar al acesteia la oficiul de stare civila unde s-a oficiat casatoria, la registrul national notarial  si la celelalte registre de publicitate ( Cartea funciara, registrul comertului, etc).  Aceleasi formalitati de publicitate  se efectueaza si pentru actul de lichidare, chiar daca legea nu-l enumera  si pe acesta in prevederile art. 334 NCC. Operatiunea  este prevazuta in normele  de functionare ale registrului national notarial  si reprezinta o uzanta profesionala a acestora.

Alegerea, inceputul si incetarea regimului matrimonial in timpul casatoriei

Orice regim matrimonial este susceptibil de a fi modificat in timpul casatoriei.  De fiecare data se va pune problema  alegerii, inceputului si incetarii regimului matrimonial.
Astfel,  ori de cate ori  se va dori modificarea regimului matrimonial se va pune problema  alegerii unui  alt regim care sa-l inlocuiasca pe cel vechi. Sotii pot alege oricare dintre cele trei regimuri matrimoniale, chiar si pe cel pe care l-au avut anterior  dar ale carui clauze  doresc sa le modifice. O problema discutata in teorie este posibilitatea  adoptarii regimului comunitatii legale de bunuri  dar intr-o varianta  care sa cuprinda  reglementari specifice vointei partilor, acolo unde legea permite. Punctul meu de vedere este ca  o asemenea  varianta se poate realiza practic, regimul comunitatii legale permitand  partilor, sub anumite aspecte, sa deroge  de la normele  legale, unele dintre acestea avand caracter supletiv.
Regimul matrimonial nou ales se va  configura prin incheierea unei conventii matrimoniale  in forma autentica  si supusa publicitatii  conform  prevederilor legale.
Odata  stabilita de comun acord de catre soti modificarea regimului matrimonial,  odata ales noul regim aplicabil, se va pune problema incetarii vechiului regim matrimonial . Acest efect se va produce ca urmare a vointei partilor, manifestata prin incheierea actului de lichidare a regimului matrimonial.  Legea nu  prevede expres care ar fi momentul incetarii regimului matrimonial, dar, din analiza art. 330 alin 3 NCC care stabileste ca o conventie matrimoniala incheiata in timpul casatoriei “produce efecte de la data stabilita de parti sau, in lipsa, de la data incheierii ei”, deducem ca si  incetarea vechiului regim matrimonial  se va produce in acelasi fel  intrucat nu exista posibilitatea  suprapunerii si coexistentei  a doua regimuri matrimoniale in cadrul aceluiasi cuplu.
Art. 355 NCC care prevede ca “pana la finalizarea lichidarii comunitatea subzista atat in privinta bunurilor cat si in privinta obligatiilor”  necesita si de aceasta data o analiza mai aprofundata.  Situatia, de aceasta data, apare oarecum diferita fata de incetarea  regimului matrimonial al comunitatii de bunuri, legal sau conventional,  pentru cauze constand in desfacerea sau incetarea casatoriei. Pentru a se adopta un alt regim matrimonial in timpul casatoriei este necesar sa se cunoasca  bunurile proprii ale fiecarui partener. Acest lucru nu se poate face decat daca s-a finalizat procedura de lichidare a regimului matrimonial anterior. Ori, pe cale de consecinta, in cazul modificarii regimului matrimonial al comunitatii de bunuri, indiferent ca este vorba de o comunitate legala sau de una conventionala, in timpul casatoriei, incetarea acestuia va fi strans legata de incheierea actului de lichidare si nu va putea fi considerata ca a intervenit decat  cel mai devreme odata cu actul de lichidare sau la o data ulterioara prevazuta de acesta.
Regimului matrimonial al separatiei de bunuri i se aplica regula generala, astfel incat el va fi considerat ca a incetat odata cu actul de lichidare sau la data prevazuta in acesta.
La libera apreciere a partilor se va putea vorbi in spetele concrete si de partajarea bunurilor, indiferent ca ele au fost dobandite ca urmare a coproprietatii devalmase a sotilor sau a unei coproprietati pe cote parti a acestora.
Inceperea unui nou regim matrimonial   in timpul casatoriei  se va realiza prin incheierea unei conventii matrimoniale.  Efectele  acesteia se produc, conform prevederilor art. 330 NCC, de la data incheierii sale sau de la data stabilita de parti . In cazul in care  conventia matrimoniala prevede un anumit termen pentru inceperea producerii efectelor sale, o vom include in categoria actelor juridice afectate de modalitati – respectiv de termen. Este discutabila  prevederea conform careia efectele conventiei matrimoniale se produc de la o alta data decat cea a incheierii sale. Nu este insa imposibil de imaginat practic, discutia pe care o propunem  referindu-se la situatia in care sotii  incheie actul de lichidare la o anumita data iar in conventia matrimoniala prevad o data ulterioara de intrare a acesteia in vigoare. Intr-un asemenea caz, in intervalul dintre actul de lichidare si data intrarii in vigoare a conventiei matrimoniale se va aplica regimul matrimonial al comunitatii legale de bunuri, ceea ce ar necesita interventia unui alt act de lichidare anterior inceperii  producerii efectelor noului regim matrimonial. Este insa  deplin posibil ca in practica sotii sa prevada in conventia matrimoniala ca aceasta incepe sa produca efecte de la data finalizarii actului de lichidare a regimului matrimonial anterior, data pe care nu o pot cunoaste, sa spunem,  in ipoteza in care lichidarea se face pe cale judecatoreasca. In acest caz  ne-am putea afla insa in situatia in care  trebuie sa privim conventia matrimoniala ca fiind afectata nu numai de un termen  ci si de o conditie.  Aceasta  ar consta in insasi incheierea actului de lichidare  intre soti, lucru care in principiu  se va realiza oricum,  mai devreme sau mai tarziu.  S-ar mai putea pune problema, insa, a  existentei si a unei  conditii : aceea ca respectiva casatorie sa mai existe, sa nu fi fost desfiintata, desfacuta ori sa fi incetat prin decesul unuia dintre soti.  In ce masura mai este posibila continuarea unei casatorii si, prin urmare, inceperea unui nou regim matrimonial dupa un litigiu avand ca obiect lichidarea vechiului regim matrimonial, reprezinta o intrebare la care numai diversitatea situatiilor practice ne poate raspunde. Oricum, imposibil nu este. Ceea ce trebuie sa retinem este ca intr-o asemenea  speta conventia matrimoniala nu va fi  un act pur si simplu ci va fi afectata atat de termen cat si de o conditie.
Practic, inceputul unui nou regim matrimonial  este strans legat de finalizarea celui vechi. Se poate spune, deci, ca orice conventie matrimoniala vizand  modificarea regimului matrimonial in timpul casatoriei este conditionata de incetarea – de lichidarea, practic – a vechiului regim matrimonial .  
Daca in materia alegerii, inceputului si incetarii regimului matrimonial avand ca moment de referinta incheierea/incetarea/desfacerea  casatoriei  se putea vorbi  de o stabilire exacta a acestuia, vedem ca  aceleasi materii sufera un tratament diferit  numai datorita faptului ca ele au ca moment de referinta faptul ca intervin in timpul casatoriei. Astfel, de exemplu, inceputul regimului matrimonial cu ocazia incheierii casatoriei se producea exact la acea data, partile neavand posibilitatea sa prevada o alta, conform vointei lor. In timpul casatoriei, insa, regimul matrimonial poate incepe la data prevazuta de parti prin conventia matrimoniala, legea  neintervenind  in aceasta chestiune decat printr-o reglementare de factura generala (“produce efecte de la data prevazuta de parti sau in lipsa de la data incheierii ei “), ceea ce inseamna ca, in aceasta materie, determinanta este vointa partilor.  La fel, in cazul incetarii regimului matrimonial ca efect al desfacerii  sau incetarii casatoriei, legea stabileste in concret care este acel moment, partile neavand cum sa-l  modifice sau sa intervina  asupra lui. In cazul incetarii regimului matrimonial ca urmare a modificarii sale in timpul casatoriei, partile au deasemenea rolul determinant, ele putand sa stabileasca in concret momentul incetarii prin actul de lichidare si conventia matrimoniala ce se incheie.  
In concluzie,  ca si  manifestare de vointa a partilor, modificarea regimului matrimonial in timpul casatoriei  presupune parcurgerea mai multor etape:
a.       Decizia de modificare a regimului matrimonial, atunci cand sotii constata ca  regulile patrimoniale la care sunt supusi nu mai  corespund  situatiei lor concrete.
b.      Alegerea prin acordul mutual al sotilor a noilor reguli aplicabile, eventual a noului regim matrimonial.
c.       Incetarea efectelor vechiului regim matrimonial prin incheierea actului de lichidare – etapa care se poate realiza, in principiu, atat prin buna invoiala, prin incheierea unui act in forma autentica, cat si prin intermediul instantei de judecata. Se suprapune, practic, cu incheierea actului de lichidare a regimului matrimonial.
d.      Inceputul producerii efectelor noului regim matrimonial – etapa care se realizeaza prin incheierea conventiei matrimoniale in forma autentica, act care determina insusi momentul de inceput al noului regim matrimonial

Efectele modificarii regimului matrimonial in timpul casatoriei

Modificarea regimului matrimonial in timpul casatoriei se realizeaza prin incheierea  a doua acte juridice :
-          actul de lichidare – care consfinteste finalul vechiului regim matrimonial
-          conventia matrimoniala – care consfinteste inceputul noului regim matrimonial .
Efectele  juridice  ale acestora  se vor analiza sub doua aspecte :  intre parti  si fata de terti.
Ca regula generala, efectele intre parti  ale actului de lichidare si ale conventiei matrimoniale se vor produce din momentul incheierii lor.  Cu privire la momentul de incetare a vechiului regim matrimonial si de inceput ale noului regim matrimonial, acesta va fi  ori cel al incheierii  actului ori cel prevazut in insusi continutul actului.  
Efectele fata de terti ale  modificarii regimului matrimonial in timpul casatoriei  se produc prin indeplinirea formalitatilor de publicitate prevazute de lege.  Fiind atributii date strict in competenta notarului public,  toata publicitatea  actelor de lichidare si a conventiilor matrimoniale  se va realiza prin intermediul acestuia.
Odata cu incheierea actului de lichidare   si a conventiei matrimoniale, notarul public are obligatia, conform prevederilor art. 334 NCC de a  comunica  un exemplar al acestora  catre urmatoarele  registre:
-          registrul  national notarial
-          registrul actelor de casatorie tinut la oficiul de stare civila de la locul incheierii casatoriei
-          orice alte registre de publicitate
Analizand  prevederile art. 334 NCC constatam ca legea considera publicitatea efectuata prin registrul national notarial drept una cu caracter general iar pe  celelalte doua ca avand caracter special. Astfel teza a doua a aliniatului  4 din articolul  susmentionat spune ca “neindeplinirea formalitatilor de publicitate speciale nu poate fi acoperita prin inscrierea facuta in registrul mentionat la alin 1” ( adica in registrul national notarial )
Registrul national notarial  evidentiaza toate operatiunile  efectuate de soti  pe domeniul regimurilor matrimoniale, fiind un registru public al carui scop este acela de informare a tertilor.  El poate fi cercetat de oricine iar persoanele care justifica un interes pot obtine  extrase certificate ale  continutului sau cu privire la anumite persoane si la regimul lor matrimonial.
In urma primirii unui exemplar al  actului de lichidare si  conventiei matrimoniale, ofiterul de stare civila are obligatia, in temeiul art 291 NCC, sa faca mentiune in actul de casatorie al sotilor despre incetarea vechiului regim matrimonial si  aplicarea unui nou regim matrimonial.
Inscrierea  modificarii regimului matrimonial in celelalte registre de publicitate prevazute de lege ( cartea funciara, registrul comertului ) se va face numai daca in speta exista bunuri  supuse unei asemenea publicitati.
Si, in fine, ultima precizare referitoare la acest aspect  consta in aceea ca  indeplinirea formalitatilor de publicitate se face obligatoriu  in toate cele trei variante, daca  situatia concreta o cere. Astfel, inregistrarea efectuata in registrul national notarial nu va acoperi lipsa  inregistrarilor din celelalte registre, a ceea ce art. 334 numeste “formalitati de publicitate speciale “.  Exista practic posibilitatea ca numai una dintre cele trei forme de publicitate sa lipseasca, respectiv  cea efectuata in “alte registre de publicitate”, intrucat aceasta  se indeplineste numai daca sotii au avut bunuri susceptibile a fi inscrise in cartea funciara, registrul comertului, etc.  Celelalte doua, insa, respectiv cea  a registrului national notarial si cea a mentiunii pe actul de casatorie  trebuie indeplinite obligatoriu.
Opozabilitatea fata de terti, deci producerea efectelor  modificarii regimului matrimonial in raport de acestia, este posibila numai prin indeplinirea  formalitatilor de publicitate  despre care am vorbit anterior. 
Art. 335 NCC  adauga, insa,  inca o varianta in care, desi neindeplinite formalitatile de publicitate, tertii  suporta efectele modificarii regimului matrimonial : cunoasterea situatiei “pe alta cale”.   Greu de intocmit o lista  a celorlalte cai pe care este posibila  cunoasterea regimului matrimonial nou ales, dar vom conchide ca este vorba de orice act sau fapt juridic de natura a determina incunostiintarea  tertilor, indiferent ca  provine de la soti sau de la alte persoane.  Proba cunoasterii pe alte cai este insa una dificila mai ales daca se invoca un fapt juridic.

Situatia creditorilor sotilor 

Este posibil ca,  voit sau nu, sotii sa  aduca, prin modificarea regimului lor matrimonial, anumite prejudicii  creditorilor personali sau comuni.  Pentru apararea acestora art. 369 NCC  organizeaza  doua aliniate, 3 si 4.
1. In primul rand  creditorii prejudiciati prin modificarea regimului matrimonial pot cere pe calea unei actiuni revocatorii  desfiintarea actelor incheiate de soti si care au fost de natura sa le pricinuiasca anumite pagube.  Termenul de exercitare a actiunii este de un an si incepe sa curga in raport de  data efectuarii formalitatilor de publicitate  sau, pentru creditorii care au cunoscut modificarile pe alte cai, anterior indeplinirii formelor de publicitate,  de la data la care au luat cunostinta efectiv de  modificarile survenite.
Aceasta posibilitatea apartine creditorilor  "prejudiciati"  prin modificarea regimului matrimonial, fara ca legea sa faca distinctie  in raport de existenta sau nu a unei intentii de frauda din partea sotilor. Prin urmare, vom socoti ca acest drept apartine  oricarui creditor prejudiciat prin modificarea regimului matrimonial precum si prin celelalte operatiuni adiacente acestuia ( de exemplu un act de partaj voluntar ).
Alternativa  reglementata de art. 369 alin 3 NCC este  o cale ce apartine  creditorilor situati pe o pozitie procesuala activa, avand  in proces rolul de reclamanti. Pentru  a-si justifica cererea, creditorii vor fi obligati sa dovedeasca, pe langa  calitatea si interesul pe care il au,  si existenta unui prejudiciu creat in patrimoniul lor ca urmare a  modificarii regimului matrimonial.
          Aplicand  prevederile art 1563 NCC, consideram ca, la data introducerii actiunii creanta trebuie sa fie certa.  In conformitate cu prevederile art. 1565 NCC, de  efectele revocarii vor beneficia atat creditoriul care a introdus actiunea cat si ceilalti creditori care au intervenit in cauza. 
          Sunt de parere ca, in ciuda omisiunii textului legal, revocarea actelor de modificare a regimului matrimonial nu va fi posibila decat cu dovedirea intentiei de a frauda, la aprecierea instantei. 
2. In cazul in care  se opune creditorilor  modificarea regimului matrimonial, acestia pot  invoca oricand, pe cale de exceptie, inopozabilitatea  "modificarii sau lichidarii regimului matrimonial facute in frauda intereselor lor".  Alternativa  oferita de aliniatul 4 al art. 369 NCC  este cea a exceptiei ridicate  in cadrul procesului civil de catre acei creditori  aflati intr-o postura procesuala pasiva si care pot invoca inopozabilitatea modificarilor aduse regimului matrimonial  motivand  fraudarea intereselor lor. 
           Pentru  analiza textului trebuie sa avem in vedere prevederile art. 14 NCC ("orice persoana fizica sau juridica trebuie sa isi exercite drepturile  si sa isi execute obligatiile  civile cu buna credinta, in acord cu  ordinea publica  si bunele moravuri") precum si  ale art.  15 NCC  ("niciun drept nu poate fi  exercitat in scopul de a vatama  sau pagubi pe un altul ori intr-un mod  excesiv si nerezonabil, contrar bunei credinte"), coroborate cu prevederile art 1353 NCC ("cel care cauzeaza un prejudiciu prin  chiar exercitiul drepturilor sale  nu este obligat sa il repare cu exceptia cazului in care dreptul este exercitat in mod abuziv").
Legea vorbeste despre "inopozabilitatea" modificarilor efectuate asupra regimului matrimonial intelegand prin aceasta  lipsa efectelor juridice in raport  de creditorii  in cauza.  Iar inexistenta efectelor modificarii regimului matrimonial nu se datoreaza, in aceasta situatie, neefectuarii formalitatilor de publicitate ci  faptului ca  operatiunile juridice respective au avut ca scop  fraudarea intereselor  creditorilor, comuni sau personali, ai sotilor. Dealtfel, si in definirea notiunii de actiune revocatorie, prin art 1562 NCC, legiuitorul vorbeste despre  declararea "inopozabilitatii" actelor juridice  incheiate in frauda intereselor creditorilor, folosind termenul  cu acelasi inteles. Prin  urmare, ultimele doua aliniate ale art. 369 NCC pot fi considerate  ca si exceptii ale regulilor vizand opozabilitatea fata de terti a modificarilor aduse regimului matrimonial  asigurata prin efectuarea formalitatilor de publicitate intrucat, indiferent daca s-au efectuat sau nu aceste formalitati, fata de creditorii prejudiciati  respectivele modificari nu vor produce efecte juridice. 
  Creditorii vor fi obligati de aceasta data sa dovedeasca  nu numai existenta unui prejudiciu ci si intentia de frauda a  sotilor, intrucat buna credinta se prezuma iar reaua credinta, implicit intentia de a frauda, trebuie sa fie dovedita. 

           MODIFICAREA  JUDICIARA   A REGIMULUI MATRIMONIAL

Este o prevedere legala cu  rol in apararea intereselor patrimoniale ale familiei, atunci cand acestea sunt  puse in pericol prin actele incheiate de catre unul dintre soti .
Sediul materiei se afla in art. 370 NCC coroborat, sub anumite aspecte,  cu prevederile art. 369 si ale art. 316 NCC.
Continutul modificarii judiciare a regimului matrimonial consta in aceea ca instanta, la cererea unuia dintre soti, in cazul in care celalalt sot incheie acte care pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei, poate pronunta incetarea unui regim matrimonial de tip comunitar  si inlocuirea lui cu regimul separatiei de bunuri , procedand  si la aplicarea dispozitiilor art. 357 NCC respectiv la  lichidarea regimului matrimonial urmata de partajul bunurilor.
Distingem  doua conditii pentru ca prevederea legala sa poata fi aplicata:
1.       Sotii sa fie ocarmuiti de regimul comunitatii legale  sau  de cel al comunitatii conventionale de bunuri.
2.       Sotul  parat sa incheie acte care pun in pericol  interesele patrimoniale ale familiei.
Cu privire la prima conditie  nu sunt foarte multe comentarii de facut. In  primul rand, vom aprecia ca este o conditie legala,  primul aliniat al art. 370 NCC  conditionand expres acest lucru  sub sintagma “daca  regimul matrimonial al sotilor este cel al comunitatii  legale sau conventionale”.  In al  doilea rand,  chiar si fara  existenta  unei prevederi exprese  in acest sens, ea ar fi fost  dedusa logic din continutul reglementarii legale intrucat  numai cele doua regimuri comunitare sunt susceptibile a fi inlocuite de cel al separatiei de bunuri, in reglementarea  noastra legala  actuala.
 In privinta celei de a doua conditii,  discutiile pot fi mai ample.  Trebuie sa analizam ceea ce legea a dorit sa cuprinda in notiunea de “acte care pun in pericol  interesele patrimoniale ale familiei”.  Observam ca  in codul civil  mai exista un articol, 316, denumit “actele de dispozitie care pun in pericol  grav interesele familiei”.  Analizandu-le, constatam ca  ele prezinta anumite diferente. In primul rand, art. 316 NCC se refera numai la actele de dispozitie in timp ce art.  370 NCC se refera la orice fel de acte, indiferent ca acestea sunt de dispozitie, de administrare sau de conservare, largind practic sfera actelor juridice care cad sub incidenta legii. In al doilea rand, art. 316 NCC vorbeste de un “pericol grav” pe cand  art. 370 NCC se refera la  “pericol” fara a-i mai mentiona gravitatea, ceea ce inseamna ca  practic  se ajunge tot la o largire a sferei actelor  incriminate. In vreme ce textul art. 316 NCC presupune luarea unor masuri vremelnice,  cu caracter temporar,  aplicarea prevederilor art. 370 NCC  recreeaza regimul matrimonial al sotilor iar consecintele aplicarii sale sunt definitive.  Asadar,  reglementarile art. 370 NCC  depasesc limitele regimului primar  in care se incadreaza art. 316 NCC, definind prin aceasta o  arie larga de acte juridice in urma carora sa se justifice  cererea de modificare judiciara a regimului matrimonial . Nu se poate face o lista a actelor  desemnate de art. 370 NCC, ele putand  fi  atat acte de dispozitie (instrainare, grevare) cat  si de administrare (inchiriere) sau de conservare.
Evident ca  rolul de a pronunta modificarea judiciara a regimului matrimonial il are  numai instanta de judecata.
Efectul principal  al  aplicarii prevederilor art. 370 NCC este acela ca intre soti, odata pronuntata hotararea, regimul matrimonial  comunitar  inceteaza   aplicandu-li-se  regimul matrimonial al separatiei de bunuri.  Momentul producerii efectelor juridice intre soti este cel al formularii cererii de chemare in judecata  sau, daca oricare dintre soti cere acest lucru, momentul separarii in fapt a sotilor.
Efectele fata de terti se produc cu respectarea acelorasi formalitati de publicitate pe care le-am analizat in capitolele anterioare.
Creditorii sotilor nu pot cere  separatia de patrimonii  - ceea ce nu inseamna ca nu pot cere partajul unui anumit bun apartinand in coproprietate sotilor, in baza prevederilor art. 678 NCC -dar pot interveni in cauza. In acelasi timp ei beneficiaza de aplicarea  dispozitiilor art. 369 alin 3 si 4 NCC, avand dreptul sa solicite, pe calea actiunii pauliene, desfiintarea modificarii judiciare a regimului matrimonial, in termen de un an de la pronuntarea hotararii sau, pe cale de exceptie, sa reclame ca inopozabila modificarea daca se dovedeste ca aceasta a fost ceruta spre a le frauda interesele.  

DANIELA NEGRILA
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu