INCETAREA REGIMULUI MATRIMONIAL

Incetarea regimului matrimonial  este, similar inceputului acestuia,  o reflectare a  caracterului accesoriu  al regimului  matrimonial  fata de casatoriei.  Pentru ca, asa cum nu este de imaginat existenta unei casatorii in lipsa unui regim matrimonial aplicabil, tot  asa nu este cu putinta continuarea  producerii  efectelor pecuniare ale casatoriei atunci cand aceasta  a fost desfacuta prin divort, a incetat ca urmare a decesului unuia dintre soti sau a fost desfiintata ca urmare a constatarii/declararii nulitatii sale.

Vom   supune analizei, simetric  cu inceputul regimului matrimonial,  doua  variante de lucru :  cea a incetarii  regimului matrimonial  ca urmare a  nulitatii/anularii/desfacerii/incetarii  casatoriei  si cea a incetarii regimului matrimonial  ca urmare a  modificarii sale  in timpul casatoriei.  In prima ipoteza, regimul matrimonial inceteaza  prin efectul legii, fiind o consecinta a  faptului ca respectiva casatorie  nu mai exista, indiferent de motiv, deci indiferent daca a fost desfacuta, a fost desfiintata sau a incetat. In cea de-a doua ipoteza regimul matrimonial inceteaza ca urmare a vointei partilor manifestata  in aceea ca  sotii doresc incetarea regimului matrimonial existent si inlocuirea lui cu un altul,  singura conditie fiind ca totusi casatoria sa se afle inca in fiinta.

Noul cod civil  reglementeaza expres cazurile  legate de prima ipoteza de lucru, art. 319  stipuland ca  regimul matrimonial "inceteaza prin  constatarea nulitatii, anularea, desfacerea sau incetarea casatoriei".  Pentru ipoteza secunda,  incetarea regimului matrimonial este doar o deductie logica  rezultata din interpretarea aliniatului 2 al aceluiasi art. 319, care spune ca "in timpul casatoriei regimul matrimonial poate fi modificat in conditiile legii"  coroborat cu  prevederile art. 320  care spune ca "in caz de  incetare sau schimbare regimul matrimonial se  lichideaza potrivit legii".  Ori,  neexistand posibilitatea legala a coexistentei  a doua regimuri matrimoniale, concomitent , in cadrul aceluiasi cuplu marital,  concluzia fireasca este ca , pentru a se produce o modificare, o schimbare, o inlocuire a regimului matrimonial  este obligatorie  incetarea celui vechi.

Pentru  o analiza coerenta,  in cadrul acestui capitol vom  dezbate numai situatia incetarii regimului matrimonial  ca urmare a  constatarii/declararii nulitatii casatoriei,  desfacerii acesteia  prin divort si incetarii sale prin decesul unuia dintre soti. Incetera regimului matrimonial  in cazul modificarii sau schimbarii  sale in timpul casatoriei va face obiectul analizei in capitolul destinat modificarii regimului matrimonial .

Din analiza textelor legale  distingem  deci  regula incetarii regimului matrimonial : odata cu declararea/constatarea  nulitatii casatoriei, la desfacerea  casatoriei  prin divort sau la incetarea acesteia prin decesul unuia dintre soti .  Care este, insa, momentul efectiv  al incetarii regimului matrimonial ? Distingem  si in aceasta  situatie doua cazuri :

-          incetarea casatoriei prin decesul unuia dintre soti

-          constatarea / declararea nulitatii casatoriei  si desfacerea casatoriei prin divort.

In cazul  incetarii casatoriei prin decesul unuia dintre soti,  data incetarii regimului matrimonial va  coincide cu data  decesului  persoanei.  Aceasta este si data deschiderii mostenirii, conform prevederilor art. 954 alin 1 NCC.  Trebuie sa facem, insa, in mod corect  distinctia  intre incetarea regimului matrimonial  si lichidarea acestuia. Incetarea  opereaza de drept, in temeiul legii, chiar daca nu a intervenit inca lichidarea regimului matrimonial . Aceasta din urma este numai o operatiune juridica, un act juridic  a carui incheiere nu are nici o influenta asupra  existentei ca atare a regimului matrimonial.  Bineinteles ca   dupa incetarea regimului matrimonial  va trebui obligatoriu sa se  incheie  un act de lichidare a acestuia sau  va fi investita instanta sa hotarasca in acest sens, dar  incetarea regimului matrimonial nu va fi niciodata dependenta de incheierea actului de lichidare, care se va putea incheia oricand, fara ca legea sa ceara  respectarea unui termen. Asadar, vom considera incetarea regimului matrimonial drept incetarea efectelor juridice patrimoniale ale casatoriei - notiune care tine de notiunea de raport juridic si de regim juridic aplicabil - iar actul de lichidare ca si acel negotium iure care consfinteste aceasta incetare.

Este insa pe deplin adevarat  ca,  dupa deschiderea unei mosteniri, succesibilii trebuie sa-si manifeste dreptul de optiune succesorala in termen de un an de la decesul  autorului.  Dar nici  acest termen nu  prezinta  interes in materia incetarii regimului matrimonial si al incheierii actului de lichidare intrucat  odata ce  si-au manifestat optiunea in sensul acceptarii sau renuntarii la succesiune,  mostenitorii   pot  parcurge procedura succesorala  si pot incheia actul de lichidare oricand doresc, termenul de un an  nefiind  obligatoriu nici pentru  emiterea certificatului de mostenitor si nici pentru incheierea actului juridic al lichidarii.

Dupa incetarea regimului matrimonial la decesul unuia dintre soti, celalalt sot - indiferent daca  a acceptat sau nu mostenirea defunctului - va incheia actul de lichidare cu mostenitorii  sotului decedat, in baza prevederilor art 355 NCC, aplicabil atat in cazul regimului comunitatii legale cat  si al comunitatii conventionale .

Prevederile art. 355 alin. 2  NCC sunt de natura a crea anumite confuzii  intrucat  dispun ca  "pana la finalizarea lichidarii, comunitatea subzista atat in privinta bunurilor  cat si in privinta obligatiilor".  Analizand sumar, s-ar putea intelege ca  prin  folosirea termenului de "comunitate"  legiuitorul a dorit sa exprime insusi regimul matrimonial  al comunitatii, legale sau conventionale, dupa caz.  Cred, insa, ca nu este asa. Termenul este  utilizat oarecum impropriu , legiuitorul intentionand   de fapt sa se refere la tot ceea ce a  existat ca raport patrimonial intre soti pe durata casatoriei acestora, la coproprietatea devalmasa a lor si la obligatiile comune pe care le-au contractat.  Sigur  ca acestea se vor mentine in aceeasi stare pana la incheierea actului de lichidare. Sigur ca  va fi de analizat inclusiv dobandirea unui bun de catre sotul supravietuitor ulterior datei decesului  celuilalt  sot prin prisma folosirii unor fonduri comune sau proprii  si a interventiei sau nu a  institutiei subrogatiei reale cu titlu particular. Ceea ce va subzista  pana la finalizarea actului de lichidare este coproprietatea in devalmasie, faptul ca tuturor bunurilor dobandite de soti in timpul casatoriei lor precum si tuturor obligatiilor contractate de acestia  li se vor aplica regulile  regimului matrimonial pe care l-au ales, iar nu regimul matrimonial propriu-zis al comunitatii de bunuri.  Am aratat ca regimul matrimonial nu poate exista in absenta casatoriei, atat in privinta inceputului cat si al sfarsitului sau.  Este de neimaginat pastrarea regimului comunitatii de bunuri, atat legal cat si conventional, daca unul dintre soti a decedat, sotul ramas in viata neavand practic cu cine sa mai realizeze o comunitate ulterior decesului celuilalt.  

In concluzie, momentul  incetarii regimului matrimonial  in cazul decesului unuia dintre soti va fi deci legat de  data decesului acestuia  si va avea, in practica, o mare importanta intrucat de  stabilirea sa exacta depinde soarta si regimul juridic  aplicabil tuturor actelor  juridice incheiate de catre sotul supravietuitor dupa  momentul deschiderii mostenirii. De exemplu, daca  nu adoptam opinia potrivit careia regimul matrimonial inceteaza  odata cu decesul unuia dintre soti, avand ca argument prevederea ambigua a art 355 alin 2 NCC, se pune problema ce se va intampla daca sotul supravietuitor se recasatoreste inainte de a fi incheiat actul de lichidare a regimului matrimonial aferent casatoriei anterioare. Vom vorbi, in privinta aceleiasi persoane, despre  posibilitatea de a avea doua regimuri matrimoniale, unul al comunitatii legale sau conventionale aferent  primului mariaj si un al doilea regim matrimonial, oricare ar fi el ,  adiacent celui de-al doilea mariaj ? De buna seama ca nu.  Regimul matrimonial inceteaza odata cu decesul primului sot, chiar daca nu a fost  finalizat  actul de lichidare, iar odata cu incheierea celeilalte casatorii incepe un alt regim matrimonial.

Nu va exista nici o problema practica in cazul mortii fizic  constatate, data decesului fiind cea inscrisa in certificatul de deces, dupa cum nu va exista, in principiu,  nici o problema in cazul  mortii judecatoreste declarata, data decesului fiind cea stabilita prin hotararea declarativa a decesului.  In cazul in care, insa,  sotul declarat mort  reapare, anulandu-se horararea declarativa a mortii,  atunci  lucrurile se vor analiza diferit dupa cum  sotul celui declarat mort s-a recasatorit sau nu. Daca nu s-a recasatorit,  se va considera ca regimul matrimonial nu a incetat niciodata, ramanand   ca partile sa decida conform vointei lor  cu privire la soarta bunurilor dobandite si obligatiilor contractate  de soti  in intervalul  dintre data disparitiei unuia dintre soti, a hotararii declarative a mortii si a reaparitiei sotului  declarat mort . Daca sotul  celui declarat mort s-a recasatorit  si a fost de buna credinta, se va face aplicarea dispozitiilor art. 293  alin.  2 NCC  considerandu-se  ca prima casatoria a  fost "desfacuta pe data  incheierii noii casatorii"  si,  prin urmare, ca regimul matrimonial a incetat  cel mai tarziu odata cu aceasta. Bineinteles, la libera apreciere a  celor doi  fosti soti, se va putea decide asupra incetarii regimului matrimonial la o data anterioara,  facandu-se aplicarea dispozitiilor art 385 alin 2 NCC.  In cazul in care sotul celui declarat mort s-a recasatorit dar a fost de rea credinta la incheierea celei  de-a doua casatorii, atunci  aceasta va fi nula absolut pentru nerespectarea conditiei impuse de art. 273 NCC   si, prin urmare, prima casatorie  va ramane valabila atragand practic si ramanerea in vigoare a regimului matrimonial . Si de data aceasta sotii, prin acordul lor, vor putea decide incetarea regimului matrimonial  sau mentinerea acestuia, conform vointei  lor liberale.

In cazul incetarii regimului matrimonial ca urmare a constatarii/declararii nulitatii casatoriei  in care cel putin unul dintre soti a fost de buna credinta precum si ca urmare a desfacerii casatoriei prin divort se vor aplica aceleasi reguli, intrucat  art. 304  alin. 2 NCC  prevede ca  in  cazul casatoriei putative  "raporturile patrimoniale dintre  fostii soti  sunt supuse, prin asemanare,  dispozitiilor privitoare la divort".

Incetarea regimului matrimonial nu se va produce insa,  odata cu ramanerea  definitiva a  hotararii de divort sau  in momentul emiterii certificatului de divort de catre notarul public sau ofiterul de stare civila,  ci  inca din momentul introducerii  actiunii de divort, conform prevederilor art 385 alin. 1 NCC.  Mai  mult, in cazul divortului prin acordul sotilor, indiferent ca acesta se pronunta prin procedura administrativa, notariala sau judecatoreasca, sotii pot decide ca regimul matrimonial sa  inceteze inca  de la data separarii in fapt a sotilor.

Ca regula generala, efectele desfacerii casatoriei se produc din momentul ramanerii definitive a hotararii de divort sau  din momentul emiterii certificatului de divort prin procedura administrativa sau notariala.  Cu privire la efectele patrimoniale ale desfacerii casatoriei, legea  stabileste o exceptie,  instaurand regula potrivit careia  regimul matrimonial inceteaza odata cu depunerea cererii  de divort. Prin aceasta se acorda  o mare flexibilitate  actiunilor ulterioare ale sotilor, acestia nemaifiind tinuti  de respectarea  regulilor regimului matrimonial  existent pe durata casatoriei. Consecintele practice sunt  benefice, intrucat   ne aducem bine aminte de efectele nedorite pe care le avea reglementarea anterioara  sub imperiul careia  bunurile dobandite de oricare dintre soti  anterior ramanerii definitive a hotararii de divort erau supuse acelaiasi prezumtii de comunitate  ca si in timpul casatoriei.

In cazul divortului intervenit prin acordul sotilor, fara a avea importanta procedura caruia ii este supus, sotii  sau numai unul dintre ei pot cere instantei  sa constate ca regimul matrimonial a incetat inca de la data separatiei in fapt.  Aparent, aceasta prevedere s-ar aplica  numai in cazul divortului prin acordul sotilor pronuntat de catre instanta de judecata. Aliniatul 3 al aceluiasi articol  385 dispune ca prevederile acestuia se aplica si in cazul divortului prevazut de art. 375  care reglementeaza  procedura administrativa si notariala de divort.  Prin urmare, in cazul in care divortul se pronunta de catre instanta, ambii soti sau numai unul dintre ei pot solicita sa se constate ca regimul matrimonial a incetat inca de la data separarii in fapt a sotilor.  Instanta  va hotara cu privire la acest capat de cerere fie odata cu pronuntarea divortului fie separat de aceasta.  Aceeasi solutie, adica deducerea  chestiunii  spre solutionare instantei de judecata, se va aplica si in cazul  divortului pronuntat pe cale administrativa intrucat ofiterul de stare civila nu are atributii in a se pronunta in raport de regimul matrimonial si nici de a incheia actul de lichidare a acestuia.  In schimb, daca divortul se pronunta prin procedura notariala  si sotii se inteleg  cu privire la incetarea regimului matrimonial atunci se va putea incheia un act de lichidare  care sa prevada incetarea regimului matrimonial  de la data  despartirii in fapt a sotilor. Numai in cazul in care sotii nu se inteleg cu privire la acest aspect atunci ei sunt obligati sa se adreseze instantei de judecata, cererea putand fi depusa si numai de unul dintre ei.

Controversata prevedere a art. 355  alin 2 NCC  poate fi luata in discutie si in aceasta materie.  De data aceasta , insa, pentru a mai aduce un argument  in favoarea opiniei pe care am exprimat-o anterior, cum ca prin folosirea termenului de "comunitate" legiuitorul nu a  vrut sa desemneze insusi regimul  matrimonial al comunitatii legale sau  conventionale ci numai  mentinerea  regulilor aplicabile acestuia in privinta drepturilor si obligatiilor  dobandite , respectiv asumate, de catre soti in timpul mariajului lor.  Argumentul  suplimentar pe care il aducem sta tocmai in reglementarea  speciala a  incetarii regimului matrimonial incepand cu data  introducerii cererii de divort, aceasta fiind o prevedere legala expresa  si clara  care nu mai  necesita nici o alta explicatie. Daca am  considera ca insusi regimul matrimonial inceteaza  numai la finalizarea actului de lichidare atunci  ne-am afla in contradictie vadita cu aceasta prevedere legala .

O discutie speciala nu se impune in cazul in care  casatoria este nula sau anulata  si se constata ca ambii soti au fost de rea credinta la incheierea casatoriei, intrucat  ceea ce este nul nu produce efecte juridice. Prin urmare,  regimul matrimonial care s-a aplicat unei asemenea casatorii  nu va fi nici el tratat ca un  ansamblu de efecte patrimoniale ale casatoriei , raporturilor juridice  pecuniare dintre  asa-zisii soti  fiind supuse dreptului comun.

Publicitatea incetarii regimului matrimonial  in  situatiile  analizate  nu este  reglementata de codul cvil, ea realizandu-se  insa  adiacent    cu publicitatea incetarii , desfacerii sau  anularii/nulitatii casatoriei.

Astfel, in cazul  decesului unuia dintre soti  nu se face mentiune despre aceasta pe actul de casatorie dar se face mentiune pe actul de nastere al defunctului. Odata cu incheierea actului de lichidare  publicitatea se realizeaza  prin registrul national notarial .  In practica nu exista probleme daca actul de lichidare este incheiat in forma autentica in fata notarului public, acesta fiind obligat sa faca  inscririle necesare  in registrele  de publicitate  . Daca, insa, actul de lichidare este  cuprins intr-o hotarare judecatoreasca, publicitatea acesteia va fi facuta numai  prin  grija partilor, legea  neincluzand o obligatie in sarcina instantei de a intreprinde aceste demersuri .

In cazul divortului  sau al anularii/nulitatii casatoriei,  despre existenta hotararii judecatoresti trebuie sa se faca mentiune pe actul de casatorie, dar in practica acest lucru este realizat  tot  la cererea partilor.  Divortul pronuntat prin acordul sotilor   pe cale notariala  sau administrativa are, din punct de vedere al publicitatii, situatia cea mai avantajoasa, legea  prevazand obligatia notarului de a comunica  oficiului starii civile un exemplar al certificatului de divort  in vederea efectuarii mentiunilor corespunzatoare.  In toate situatiile,  publicitatea asupra  desfacerii casatoriei  determina cunoasterea  de catre terti si a consecintei  implicite a acestui fapt, respectiv incetarea regimului matrimonial.  Actul de lichidare intocmit in conditiile legii  se publica in registrul national notarial . 

DANIELA NEGRILA
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA